|
|
Inapoi |
Proiect supus dezbaterii
publice
H O T A R A R E
privind aprobarea strategiei
locale de alimentare cu energie termica a
Municipiului Targoviste
Consiliul Local Municipal Targoviste intrunit in
sedinta ordinara, astazi, 30.05.2007, avand in vedere:
In temeiul art. 45 alin. 1 din
Legea nr. 215 / 2001 republicata privind Administratia Publica Locala,
H O T A R A
S T E :
Art. 1 Se aproba „Strategia locala de alimentare cu energie termica a Municipiului Targoviste”, cuprinsa in anexa care
face parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 2 Cu aducerea la indeplinire a prezentei hotarari se obliga
Primarul, conducerea S.C. TERMICA S.A., Directia Tehnica si Secretarul
Municipiului pentru comunicare.
PREŞEDINTE DE
ŞEDINŢĂ SECRETAR
MUNICIPIU
jr. Vasile AVANU
Nr. ___
Tgv. 30.05.2007
CUPRINSUL
LUCRĂRII
CAPITOLE
1. INFORMAŢII GENERALE 1-1÷1-5
1.1. Condiţii naturale şi poziţionare
geografică 1-1
1.2. Structura organizatorică şi
structura acţionariatului 1-4
2. ROLUL ADMINISTRAŢIILOR LOCALE ÎN
ASIGURAREA
ÎNCĂLZIRII LOCALITĂŢILOR
5-1÷5-4
3. STUDIU DE PIAŢĂ LOCALĂ
DE ENERGIE TERMICĂ PE TERMEN
MEDIU ŞI LUNG 6-1÷6-7
3.1. Prognoza cererii de energie
termică orară şi anuală în sistemul de
alimentare centralizată cu
căldură 6-1
3.2. Măsuri pentru
îmbunătăţirea eficienţei la consumatorii de
căldură 6-4
3.3. Măsuri pentru creşterea
eficienţei în sistemele de transport şi distribuţie
a căldurii 6-5
3.4. Evaluarea necesarului de
căldură la sursele de producere ca urmare a
ansamblului de măsuri de
creştere a eficienţei la consumatori şi în reţele 6-5
4. LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ENERGIE -
MEDIU 7-1÷7-17
4.1. Legislaţia primară şi
secundară din România referitoare la producerea,
transportul, distribuţia şi
consumul energiei termice 7-1
4.2. Reglementările
autorităţilor din domeniul energiei, gazelor şi serviciilor
comunale (ANRE, ANRGN, ANRSC) 7-8
4.3. Legislaţia română în
domeniul protecţiei mediului, specifică domeniului
energetic
7-12
4.4.
Legislaţia UE în domeniul energiei şi pe probleme de mediu,
transpunerea legislaţiei
naţionale pentru a corespunde legislaţiei
europene.7-16
5. IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR OPTIME DE
ASIGURARE A
ÎNCĂLZIRII ÎN MUNICIPIUL
TÂRGOVIŞTE 8-1÷8-15
5.1. O soluţie de alimentare
centralizată dintr-o singură sursă a tuturor
consumatorilor de căldură din
Municipiul Târgovişte 8-1
5.2. O soluţie de alimentare
semicentralizată, cu alimentare pe cvartaluri,
din centrale termice şi din centrale
de cogenerare, dimensionate pentru
asigurarea consumului rezidenţial 8-5
5.3. Producerea descentralizată a
energiei termice 8-14
5.3.1. Calculul consumului de combustibil
în soluţia descentralizată 8-14
5.4. Modernizarea reţelelor termice
8-14
6. EVALUAREA EFORTULUI INVESTIŢIONAL
9-1÷9-4
6.1. Evaluarea efortului
investiţional pentru varianta producere centralizată 9-1
6.2. Evaluarea efortului
investiţional pentru varianta producere
semidescentralizată 9-1
6.3. Evaluarea efortului investiţional
pentru varianta producere
descentralizată 9-2
6.4. Investiţii pentru creşterea
eficienţei la consumul de energie termică 9-3
6.5. Ordinea de prioritate a
investiţiilor propuse 9-3
7.
IDENTIFICAREA SURSELOR POSIBILE DE FINANŢARE 10-1÷10-7
7.1. Prezentare generală. Posibile
surse de finanţare. Riscuri asociate 10-1
7.2. Scheme de finanţare pentru o
Companie de Proiect. Soluţii de tip
parteneriat 10-3
7.3. Regimul garanţiilor 10-4
7.4. Tipuri de garanţii 10-5
7.5. Condiţii considerate drept
optime pentru creditare 10-5
7.6. Scheme de finanţare alternative
10-5
8. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ
COMPARATIVĂ A
SOLUŢIIILOR PROPUSE 11-1÷11-4
8.1. Scopul analizei economice. 11-1
8.2. Ipoteze de analiză a proiectelor
propuse 11-1
8.3. Indicatori economici de performanţă.
Metodologii de calcul. 11-2
9. MĂSURI POLITICE, ADMINISTRATIVE
ŞI DE REGLEMENTARE
SPECIFICĂ PENTRU SUSŢINEREA
PROGRAMULUI STRATEGIC
PROPUS 12-1÷12-1
10. CONCLUZII PRIVIND STRATEGIA DE
ALIMENTARE
CENTRALIZATĂ
CU CĂLDURĂ A MUNICIPIULUI TÂRGOVIŞTE 13-1÷13-3
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Condiţii naturale
şi poziţionare geografică
Municipiul Târgovişte
este situat în câmpia subcolinară care-i poartă numele, parte a
câmpiei piemontane înalte, în
apropierea paralelei de 45°. Înălţimea
dealurilor din vecinătatea
oraşului atinge cota de
În marginea vestică a Târgoviştei relieful este
uşor boltit, formând pragul interfluvial dintre
Ialomiţa şi Dâmboviţa. Vatra oraşului,
delimitată la est de râul Ialomiţa, se află la o
înălţime de
10-
Dâmboviţa din anul 1968,
având o populaţie de aproximativ 89.000 de locuitori. Judeţul
Dâmboviţa face parte din
Regiunea de Dezvoltare Muntenia Sud, populaţie: 554.161 locuitori
(2001), densitate: 137
locuitori/km˛, ocupând locul 15 în ţară.
Clima
Târgovişte
beneficiază de un climat plăcut, determinat de aşezarea
geografică şi de relief,
unul dintre cele mai
favorabile din ţară. Clima temperat continentală este mai
umedă şi răcoroasă
în zonele înalte, iar în
zonele joase cu precipitaţii mai reduse şi temperaturi mai ridicate
şi se
caracterizează printr-o
temperatură medie anuală de
Valoarea anuală a bilanţului radiativ este de
50kcal/cm. Regimul eolian se caracterizează prin
predominarea vânturilor de nord-vest, nord-est şi vest
cu viteze medii anuale între 2,1 şi 3,2m/s
şi viteze medii lunare între 0,9 m/s şi 4,2m/s.
Precipitaţiile atmosferice ating în zona
municipiului valori cuprinse
între 450-
Resurse primare şi
secundare
Reţeaua hidrografică
Cea mai importantă
apă curgătoare care străbate teritoriul Târgoviştei, pe
direcţia NV-SE,
este râul Ialomiţa, cu un
debit mediu de 9-13 mc/s şi o viteză a apei între 0,75 m/s şi
8,4 m/s. La
3-
canalizat şi deviat
către râul Ilfov.
Pe terasa Ialomiţei,
pânza freatică se află la adâncimea medie de 3-
a Ialomiţei şi în lunca pâraielor Ilfov şi
Milioara la adâncimea de 1,5-
Resursele de apă
potabilă
Alimentarea cu apă
potabilă se realizează din 6 surse: 5 surse subterane, aflate la o
distanţă de 10-
Sursa Dragomireşti Nord,
32 foraje, Vanual =7.884 mii mc;
Sursa Hulubeşti-Butoiu,
17 foraje de adâncime, Vanual =3.154 mii mc;
Sursa Măneşti, 22
foraje, Vanual = 3.730 mii mc;
Sursa
Lazuri-Văcăreşti, 34 foraje, Vanual =9.460 mii mc;
Sursa Parcul Mitropoliei, un
foraj, în conservare, Vanual =365 mii mc.
Sursa de suprafaţă
COS Târgovişte care preia apa din râul Ialomiţa, ce este
potabilizată în
Staţia de tratare
Târgovişte Sud, Vanual =4.730 mii mc (aflată în prezent în
conservare) şi
se preia în cazul în care nu este satisfacută
cerinţa de apă din subteran.
Reţeaua de apă de joasă presiune (1-3,5
bar), inclusiv aducţiuni, este de
Reţeaua de apă
potabilă de medie presiune (3,5-10 bar) este de
funcţionării
sistemului de alimentare cu apă potabilă există 4 rezervoare de
înmaganizare, cu o capacitate totală de 16.000 mc şi 35 de
staţii pentru ridicarea presiunii pe reţeaua de distribuţie la
utilizator. Din resursa de apă potabilă teoretică (volumul total
de apă autorizat fiind de 30.375 mii mc/an) s-a captat în cursul anului
2002 un volum de 9.352 mii mc.
Resursele de apă
industrială
Alimentarea cu apă
industrială a oraşului se realizează din râul Ialomiţa, cu
un volum
anual autorizat este de 30,207
mil. mc. Unii
agenţi economici, mari consumatori de apă
industrială, au propriile
surse de apă industrială şi potabilă din subteran.
Resursele de sol
Municipiul Târgovişte are
un teritoriu administrativ în suprafaţă de 4.681ha, din care
suprafaţa intravilanului
este de
destinaţie:
suprafaţa agricolă -
păşuni şi
fâneţe -
stuf -
Solurile din zona
oraşului Târgovişte sunt soluri argiloiluviale brun-roşcate, cu
orizont de
humus de 20-
impactul cauzat de urbanizare
şi de activităţile industriale, mai ales în zona de sud a
oraşului.
Ca resurse minerale pot fi
menţionate: pietrişurile şi nisipurile existente într-o
zonă
puternic aluvionară,
petrolul şi gazele de sondă exploatate prin Schela de Petrol
Târgovişte,
cărbunele (lignit) care
se exploatează în apropierea municipiului.
1.2. Structura
organizatorică şi structura acţionariatului
S.C. Termica S.A.
Târgovişte a fost înfiinţată în anul 1998, prin HCL
41/18.03.1998 si
aplicarea H.G. nr. 105/25.02.1998
privind transmiterea, fără plata, a Centralei Termice
Târgovişte Sud din
patrimonial Regiei Autonome de Electricitate RENEL – Filiala
Electrocentrale Doiceşti
, in patrimonial Consiliului Local al Municipiului Târgovişte.
Aceasta este o societate cu
capital de stat având ca unic acţionar Consiliul Local
Târgovişte. Începând cu
1.01.1999, societatea a preluat activitatea de distribuţie şi
furnizare
energie termică in
municipiul Târgovişte de
1998.
În prezent societatea
asigură activitatea de producere, transport şi distribuţie a
energiei
termice in Municipiul
Târgovişte. Din anul 2006 S.C. Termica S.A. a devenit producător si
furnizor de energie
electrică în baza licenţelor eliberate de A.N.R.E..
Structura acţionariatului
– acţionar unic Consiliul Local Târgovişte, reprezentaţi prin:
- Adunarea Generala a
Acţionarilor (A.G.A.) este reprezentata prin 3 membrii numiţi de
Consiliul Local
Târgovişte;
- Consiliul de
Administraţie (C.A) care este format din 9 membrii;
- Comitetul director –
Director General;
- Director de Producţie;
- Director Tehnic;
- Director Economic.
- Secţii de
producţie, sectoare, servicii, birouri si compartimente funcţionale,
cu
următoarea structura:
1. conducători, şefi
de compartimente = 15 persoane;
2. alţi specialişti
cu studii superioare = 19 persoane;
3. tehnicieni şi
maiştrii = 21 persoane;
4. funcţionari cu studii
medii = 9 persoane;
5.
muncitori calificaţi = 125 persoane.
2. ROLUL
ADMINISTRAŢIILOR LOCALE ÎN ASIGURAREA ÎNCĂLZIRII
LOCALITĂŢILOR
Potrivit prevederilor legale şi în
spiritul principiilor autonomiei locale şi al
descentralizării serviciilor publice,
autorităţile administraţiei publice locale au deplina
competenţă, responsabilitate
şi libertate de decizie, în ceea ce priveşte înfiinţarea,
organizarea şi
funcţionarea serviciilor publice de
gospodărie comunală, deci şi a serviciilor de încălzire
urbană.
Până în momentul de faţă,
rolul administraţiei locale din Municipiul Târgovişte în
asigurarea încălzirii populaţiei
a fost decisiv. Fără
subvenţiile acordate pe plan local pentru
serviciul de alimentare cu
căldură, activitatea ar fi fost, fără îndoială,
compromisă total.
Administraţia locală a
manifestat interes pentru demararea lucrărilor de reabilitare a
sistemului centralizat de alimentare cu
căldură, prin realizarea unei părţi din studiile necesare
acestei investiţii.
Analizele efectuate au relevat faptul
că un număr destul de mare de familii care
locuiesc în Târgovişte au probleme în
plata facturilor la încălzire şi apă caldă de consum, chiar
şi
în condiţiile în care, până în
vara anului 2006, s-a utilizat un tarif de referinţă. Rolul
administraţiei locale în
identificarea acestor familii, în realizarea anchetelor sociale pentru
stabilirea gradului de sărăcie
al persoanelor vizate şi, apoi în aplicarea la nivel local a politicilor
de protecţie socială a fost
foarte important.
Propuneri proiecte de investiţii:
1. Modernizare reţele termice
secundare etapa a V-a cu ţeavă preizolată
2. Distribuţie orizontala
3. Contorizarea consumului de energie
termica la consumatori prin instalarea de repartitoare
de costuri şi robineţi
termostataţi
4. Reabilitarea termica a clădirilor
5. Optimizarea consumurilor energetice in
punctele termice prin introducerea de pompe cu
turaţie variabila
6. Modernizare reţele termice in
circuit primar – continuare - S.F existent
7. Construire 22 mini-puncte termice de
bloc.
8. Revizuirea si reactualizarea
soluţiilor constructive de modernizare a cazanelor de 10t/h,
15bar pentru alimentarea consumatorilor cu
energie termica – S.F existent
9. Reabilitare sala cazane etapa I-a, sala
cazane etapa a II-a si pavilion administrativ in C.T.
Târgovişte Sud
Proiectele prioritare ale Municipiului
Târgovişte
1. Proiect: Eficientizarea energetică a
sistemului de iluminat public în municipiul
Târgovişte
PROGRAM: Modernizarea şi extinderea
sistemului de captare şi tratare a apelor uzate
Resurse financiare externe: 50%
Localizarea
investiţiei: 40 de
străzi din municipiul Târgovişte
2. Modernizare şi extindere
staţie de epurare Târgovişte Sud
Obiectivul proiectului este ridicarea
performanţelor de tratare a apelor uzate prin
reabilitarea şi extinderea
staţiei de epurare Târgovişte Sud, care acum funcţionează
la nivelul
tehnologic al anilor 1975 – 80, când a fost realizată.
Proiectul prevede:
• reabilitarea decantoarelor primare
şi secundare şi retehnologizarea echipamentelor;
• reabilitarea decantoarelor
longitudinale, înlocuirea podurilor rulante cu utilaje
performante;
• introducerea liniilor de tratare
biologică;
• reabilitarea liniei de tratare a
nămolului;
• reabilitarea şi punerea în
funcţiune a liniei de producere şi exploatare a biogazului;
• înlocuirea instalaţiilor
hidraulice, pneumatice, electrice si automatizarea proceselor.
Asistenţa tehnică din surse
externe: firme
româneşti sau străine specializate în
construcţia de echipamente şi în
tehnologii pentru epurarea apelor uzate.
Impactul asupra calităţii
mediului: reducerea
poluării receptorului natural – râul
Ialomiţa – prin ridicarea
performanţelor de tratare a apelor uzate; reducerea poluării solului
din
zonă şi a pânzei freatice;
reducerea riscului de contaminare biologică a legumelor şi
zarzavaturilor cultivate în zonă.
Resurse financiare externe: surse de finanţare multilaterale
(PHARE, Life, BERD, BEI)
Localizarea investiţiei: staţia
de epurare Târgovişte Sud este amplasată în zona
extravilană sud-estică a
municipiului, între DN 1A şi râul Ialomiţa (malul drept).
Reglementări:
• Legea 458/2002 privind calitatea apei
potabile;
• Legea 137/1995, a protecţiei mediului;
• HG 188/2002, pentru aprobarea unor norme
privind condiţiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate.
3. Reabilitarea şi extinderea
sistemului de canalizare în municipiul Târgovişte
Proiectul urmăreşte asigurarea
integrală a colectării şi transportului apelor reziduale şi
pluviale şi eliminarea impactului
negativ asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei de
funcţionarea defectuoasă a
sistemului de canalizare, de insuficienţa capacităţilor de
preluare a
apelor uzate şi meteorice.
O parte din imobilele existente nu sunt
racordate la sistemul de canalizare (cca. 3.000
locuitori), cca. 20% din reţelele de
canalizare existente sunt subdimensionate, iar unele artere
rutiere nu au sistem de colectare a apelor
pluviale.
Reabilitarea şi extinderea sistemului
se va realiza prin:
• introducerea reţelelor de
canalizare în zonele neracordate la sistem;
• realizarea de colectoare pluviale care
se vor conecta la sistem;
• dimensionarea corespunzătoare a
reţelelor de canalizare care nu asigură preluarea apelor
reziduale conform cerinţelor zonale.
Impactul social / asupra
calităţii mediului: - condiţii de locuire la standarde actuale
pentru toţi locuitorii municipiului;
• se elimină infestarea pânzei
freatice.
Impactul asupra economiei locale: se creează condiţii mai bune
pentru dezvoltarea unor
afaceri în zonele ce vor fi racordate la
sistemul de canalizare.
Resurse
financiare externe: surse
de finanţare multilaterale (PHARE, BERD, BEI, Life)
Localizarea investiţiei: extindere cartier Priseaca (DN72A)
şi cartier Tineretului (DN71).
4. Cogenerare municipală Târgovişte
PROGRAM: Asigurarea necesarului de energie
termică, economic şi ecologic, în
sistem centralizat
Proiectul va întări capacitatea de
alimentare cu energie termică a municipiului
Târgovişte, va diminua pierderile
actuale de energie termică şi va permite producerea energiei
electrice şi termice la costuri mai
reduse şi în condiţii mai puţin poluante decât în prezent.
Obiectivele acestui proiect sunt:
• reducerea costurilor şi a
impactului asupra mediului a activităţii de producere şi
distribuţie a energiei termice;
5. Reabilitarea colectării,
transportului, tratării şi depozitării controlate a deşeurilor
solide în Judeţul Dâmboviţa
Problema vizată de acest proiect este
actualul management al deşeurilor solide din judeţul
Dâmboviţa care nu este conform cu
legislaţia naţională şi UE pentru acest domeniu şi
conduce la
un grad de risc ridicat pentru
sănătatea populaţiei şi mediu. De asemenea, afectează
şi judeţele
învecinate datorită poluării
celor trei râuri care traversează judeţul. În prezent, deşeurile
solide
din mediul rural sunt depozitate la
întâmplare, iar cele din mediul urban într-un mod simplu.
Proiectul prevede construirea a două
depozite ecologice, prin extinderea actualelor
amplasamente: Aninoasa (actualul depozit
al municipiului Târgovişte) şi Titu, pentru a deservi
întregul judeţ. Depozitul Aninoasa
are o durată de exploatare estimată la 24 ani.
Componentele principale ale proiectului
sunt:
• sortarea şi colectarea
deşeurilor solide;
• construirea Centrului de management al
deşeurilor şi a Depozitului ecologic Aninoasa;
• construirea Depozitului ecologic din
Titu;
• închiderea depozitelor şi gropilor
de gunoi necontrolate şi asanarea terenului;
• reabilitarea punctelor de precolectare a
deşeurilor şi construirea unora noi, atât în
mediul rural, cât şi în cele
şase oraşe ale judeţului.
Pentru realizarea completă a
proiectului sunt necesare:
• implementarea unui sistem selectiv de
precolectare, atât din punct de vedere tehnic cât
şi financiar, şi creşterea
gradului de conştientizare printre producătorii de deşeuri cu
privire la
avantajele acestui sistem;
• dezvoltarea unei scheme eficiente de
transport şi colectare a deşeurilor, în acord cu
legislaţia română şi
Directivele UE;
• dezvoltarea facilităţilor de
tratare a deşeurilor solide, pentru reducerea folosirii
resurselor şi descreşterea
cantităţii de deşeuri care trebuiesc depozitate.
Asistenţa tehnică din surse
externe: va fi
realizată de o entitate contractată.
Impactul social, asupra
calităţii mediului şi asupra economiei:
• protejarea mediului (prin eliminarea
contaminării solului, apei de suprafaţă şi a pânzei
freatice) şi a
sănătăţii oamenilor din judeţul Dâmboviţa şi
din judeţele limitrofe;
• îmbunătăţirea aspectului
judeţului, ceea ce va duce la un confort mai mare al populaţiei
şi va ajuta la crearea unei zone
atractive din punct de vedere turistic;
• reducerea utilizării resurselor
prin reciclarea anumitor tipuri de deşeuri;
• reabilitarea unor suprafeţe de
teren, pe care acum se află depozite necontrolate de
deşeuri,
terenuri ce vor fi redate pentru agricultură sau alte
întrebuinţări.
Resurse financiare externe: accesarea de fonduri europene
Localizarea investiţiei: depozitele ecologice - în nordul
municipiului Târgovişte, la
Aninoasa şi lângă oraşul
Titu, în zone de protecţie sanitară; centrul de managementul
deşeurilor
–
Cerinţele financiare ale proiectului
6. Reabilitarea transportului în comun
prin utilizarea de mijloace de transport
ecologice
Gazele reziduale şi pulberile
rezultate din arderea combustibililor folosiţi de autovehicule
reprezintă cca. 50% din poluarea
atmosferică a oraşului Târgovişte. Pentru a reduce ponderea
traficului rutier ca factor poluant, acest
proiect propune reabilitarea parcului auto pentru transport
public local, prin înlocuirea
treptată a autovehiculelor de transport în comun cu mijloace de
transport ecologice, corespunzătoare
normelor EURO III.
Se vor achiziţiona şi aplica
filtre pentru reţinerea particulelor fumigene şi a gazelor de
eşapament la mijloacele de transport
în comun.
Reabilitarea parcului auto destinat
transportului în comun se va realiza şi prin
achiziţionarea unui număr de 8
mijloace de transport în comun ecologice noi pe an.
Impactul social / asupra
calităţii mediului: îmbunătăţirea serviciului de transport în
comun în municipiu, concomitent cu
reducerea poluării aerului şi solului din oraş, afectarea în
mai mică măsură
avegetaţiei ornamentale şi a perdelelor de protecţie; toate
acestea vor contribui
la creşterea calitativă a
condiţiilor de locuit şi la sănătatea locuitorilor.
Impactul asupra economiei locale: creşterea numărului de
călători şi accesul mai rapid
al locuitorilor în toate zonele urbane
şi periurbane, ceea ce se va reflecta şi în atractivitatea
acestor zone pentru investitori.
Ecologizarea cartierelor municipiului
Târgovişte
Proiectul face parte din politica de
urbanism a autorităţii locale şi are în vedere
consideraţiile de mediu şi de
parteneriat între sectorul public şi cel privat.
Rezultatele aplicării proiectului vor
fi:
o reabilitarea zonelor verzi, prin
însămânţarea de material ierbicol peren, potrivit condiţiilor
climatice;
o realizarea perdelelor de protecţie
arboricolă în lungul arterelor majore de circulaţie şi al
aliniamentelor stradale;
o asanarea şi amenajarea subsolurilor
inundate prin evacuarea apelor uzate, igienizarea lor
şi refacerea căminelor
colectoare;
o reamenajarea locurilor de joacă
pentru copii existente şi crearea altora noi în funcţie de
numărul locuitorilor din cartier,
procurarea şi montarea mobilierului urban.
Impactul social şi asupra
calităţii mediului:
o ameliorarea calităţii
vieţii locuitorilor prin îmbunătăţirea ambientului urban;
o reducerea cauzelor generatoare de poluare
şi a efectelor poluării apei, solului şi aerului în
cartierele municipiului Târgovişte;
o îmbunătăţirea
microclimatului în municipiul Târgovişte, prin amenajarea perdelelor de
protecţie.
Impactul asupra economiei: creşterea atractivităţii
economice prin îmbunătăţirea
confortului ambiental, mai ales pentru
desfăşurarea micilor afaceri.
Localizarea
investiţiei:
cartierele de blocuri ale municipiului Târgovişte.
3. STUDIU DE PIAŢĂ LOCALĂ
DE ENERGIE TERMICĂ PE TERMEN
MEDIU ŞI LUNG
3.1. Prognoza cererii de energie
termică orară şi anuală în sistemul de alimentare
centralizată cu căldură
Prognoza cererii de energie termică
orară şi anuală în sistemul de alimentare centralizată
cu căldură trebuie să se
bazeze, în primul rând, pe normativele aflate în vigoare la data
realizării
acestei lucrări, cu privire la
dimensionarea instalaţiilor de alimentare cu căldură a
consumatorilor
urbani. Standardul 4839/1997 oferă
metodologia de calcul a numărului anual de grade zile, iar
standardul 1907/1997 prezintă
metodologia de calcul a necesarului maxim orar şi anual de
căldură pentru consumatorii de
tip urban.
Conform acestor documentaţii,
temperatura medie anuală pentru Municipiul Târgovişte
este de 10,1
pentru Municipiul Târgovişte, conform
STAS este de 3360 grade-zile. Durata convenţională a
perioadei de încălzire este de 197
zile.
Există mai multe metode pentru
determinarea necesarului maxim orar de căldură pentru
un grup de consumatori urbani.
a) pe baza numărului de
apartamente convenţionale: un apartament convenţional are o
suprafaţă utilă de
aproximativ
alimentate cu energie termică în
sistem centralizat, se poate considera că, la momentul
actual, sunt alimentate 10 287 de
apartamente convenţionale. Consumul specific de căldură
pentru încălzirea unui apartament
convenţional, pentru locuinţe vechi din România, este:
. .
5400
5800 . . h ap conv
qc
kcal
iap conv ⋅
= ÷
Din aceste date, rezultă că cererea maximă orară de energie termică pentru încălzirea
apartamentelor branşate la sistemul
centralizat poate fi estimată astfel:
h
qc Gcal
i = 10.287 ⋅ (5.400 ÷ 5.800) =
55,55 ÷ 59,66
b) pe baza suprafeţei totale de
încălzire: se porneşte de la suprafaţa echivalentă
termic a
apartamentelor branşate la sistemul
de alimentare centralizată cu căldură din Municipiul
Târgovişte. La un număr de
10.287 de apartamente convenţionale, suprafaţa echivalentă
termic totală este de aproximativ
133.731 m2echiv.termic (cu o suprafaţă echivalentă termic
de 13 m2echiv.termic/apart.conv.). Cererea
specifică de căldură de calcul este:
m echiv termic
qc W
isp .
525 2 =
Din aceste date, rezultă că
cererea maximă orară de energie termică pentru încălzirea
apartamentelor branşate la sistemul
centralizat poate fi estimată astfel:
QF 044, ed. 0
h
qc Gcal
i 133.731 10 62,87
18
2
95 75
20
2
90 70
525 ⋅ ⋅ 6 =
⎟ ⎟ ⎟ ⎟
⎠
⎞
⎜ ⎜ ⎜ ⎜
⎝
⎛
−
+
−
+
= ⋅ −
După cum se observă, ambele
metode duc la rezultate foarte apropiate. Pentru calculele
următoare se va considera o valoare
medie de 60 Gcal/h.
Pentru calculul consumului maxim de
căldură pentru apă caldă, se porneşte de la
numărul
estimat de persoane care locuiesc în
apartamentele branşate la sistemul centralizat de alimentare
cu căldură. Conform STAS,
volumul zilnic de apă caldă care trebuie să fie consumat de
către un
locuitor se ridică la 110 litri/zi. Numărul mediu de persoane care
locuiesc într-un apartament
convenţional este de 3,5
pers/ap.conv. Ca urmare, consumul maxim estimat de căldură pentru
prepararea apei calde va fi de:
h
Gcal
h
zi
qmed
apt conv pers apt conv l pers
acc 10 10 11,65
2
70 50
17 /
/ 110 . / 5 , 3 . 287 . 10 6 = ⋅ ⎟⎠
⎞
⎜⎝
⎛ −
+
= ⋅ ⋅ ⋅ −
Indicele de structură al cererii maxime orare de căldură va fi:
= 0,163
+
= c
acc
c
i
c
acc
c q q
q δ
Din date STAS, durata anuală de
alimentare cu căldură pentru încălzire este, în
Municipiul Târgovişte, de 197 de
zile/an. Temperatura medie
exterioară pentru perioada în care
se furnizează căldură este
de 2,930C. Cantitatea anuală de energie termică pentru asigurarea
încălzirii conform STAS va fi:
an
miiGcal
an
zile
zi
Qan h
i 60 138,3
20 15
24 197 20 2,93 ⋅ =
+
−
= ⋅ ⋅
Consumul anual de energie termică
pentru prepararea apei calde se va calcula astfel:
an
miiGcal
an
Q
qmed h
acc
acc
an
acc =τ ⋅ ⋅ = 8160 ⋅11,65 = 95,052
Indicele anual de structură va fi:
= 0,41
+
= an
acc
an
i
an
acc
an
Q Q
Q δ
În continuare este prezentată
situaţia branşărilor în perioada 2000 ÷ 2006 (a se vedea
tabelul 6.1.) şi
rebranşărilor pentru perioada 2004 ÷ 2006 (a se vedea tabelul 6.2.)
din Municipiul
Târgovişte.
Tabelul 3.1. Evoluţia branşărilor din
Municipiul Târgovişte
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Nr. de apartamente bransate 21797 20483 18540 15612 12302 11365 10022
Tabelul 3.2. Evoluţia rebranşărilor din
Municipiul Târgovişte
Anul 2004 2005 2006
Apartamente rebransate 48 122 265
Pe baza situaţiei situaţiei
rebranşărilor şi branşărilor din Municipiul
Târgovişte pe
perioada 2004 ÷ 2006, s-a prognozat
evoluţia numărului de apartamente alimentate, pentru
exemplificare a se vedea tabelul 6.3.
Tabelul 3.3. Strategie evoluţie număr
apartamente alimentate
Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Nr. de apartamente bransate 12302 11365 10022 10287 10522 12022 13522
Apartamente rebransate 48 122 265 500 1500 1500 1500
Total apartamente alimentate 12350 11487
10287 10522 12022 13522 15022
Tabelul 3.4. centralizează valorile
obţinute din calculele efectuate pe baza standardelor
pentru determinarea necesarului maxim
şi anual de energie termică pentru încălzire şi apă
caldă
de consum.
Tabelul 3.4. Valorile teoretice ale necesarului de
căldură pentru încălzire
şi apă caldă de consum în
Municipiul Târgovişte în situaţia actuală, în anul 2006
Specificaţie U.M. Valoare
Cerere maximă de căldură
pentru încălzire Gcal/h 60
Cerere maximă de căldură
pentru acc Gcal/h 11,65
Cerere maximă de căldură
totală Gcal/h 71,65
Cerere anuală de eng. termică pentru încălzire mii Gcal/an 138,35
Cerere anuală de eng. termică pentru acc mii Gcal/an 95,05
Cerere anuală de eng. termică totală mii Gcal/an 233,41
Dacă se compară valorile
obţinute din acest calcul teoretic cu cele înregistrate în
consumurile anterioare, se constată o
diferenţă foarte mare între acestea, cele teoretice fiind cu
până la 35 % mai mari.
Explicaţia presupune două aspecte, extrem de importante pentru
analizele ulterioare:
- apartamentele care sunt racordate la
sistemul centralizat de alimentare cu căldură din
Municipiul Târgovişte nu dispun de
confortul termic pe care îl presupune un mod de viaţă
aliniat la standardele europene; în acest
oraş, este prezent fenomenul de subîncălzire a
apartamentelor.
- pierderile de energie termică care
se înregistrează la clienţii sistemului au valori
substanţiale şi necesită
măsuri urgente pentru reducerea lor.
Cu ajutorul datelor din tabelul 6.3. s-au
calculat necesarul maxim şi cantitatea anuală de
energie termică pentru încălzire
şi apă caldă de consum pentru Municipiul Târgovişte (a se
vedea
tabelul 3.5.).
Tabelul 3.5. Prognoza valorilor teoretice ale
necesarului de căldură pentru încălzire
şi apă caldă de consum în
Municipiul Târgovişte
Specificaţie U.M. Anul
2007 2008 2009 2010
Cerere maximă de căldură
pentru încălzire Gcal/h 60 71 80 89
Cerere medie de căldură pentru
acc Gcal/h 11,91 13,61 15,31 17,01
Cerere maximă de căldură totală
Gcal/h 71,91 84,61 95,31 106,01
Cerere anuală de energie termică
pentru încălzire mii Gcal/an 138,35 163,72 184,47 205,23
Cerere anuală de energie.
termică pentru acc mii Gcal/an 97,22 111,08 124,94 138,80
Cerere anuală de energie.
termică totală mii Gcal/an 235,58274,80 309,42 344,03
Analiza din această Strategie se va
baza pe trei variante extrem de importante.
Prima variantă este soluţia de
alimentare centralizată dintr-o singură sursă, C.E.T.
Târgovişte Sud, a tuturor
consumatorilor de căldură din Municipiul Târgovişte. Aceasta
va ţine cont de impactul
măsurilor de reducere a pierderilor în apartamentele conectate
(factor care reduce cererea maximă
şi anuală de energie termică) corelate cu măsurile de
reabilitare a reţelei de transport
şi distribuţie a energiei termice. Prioritatea acestui
scenariu este reducerea maximă a
consumului de combustibil care se poate obţine prin
implementarea programului de reabilitare.
Ca urmare, toate diminuările de cerere de
căldură realizate prin
măsurile de creştere a eficienţei energetice se vor regăsi
în
reducerea cantităţii anuale
livrate de către C.E.T. Târgovişte Sud (prin raportare la
situaţia teoretică),
fără a se îmbunătăţi în nici un fel confortul termic
al populaţiei.
A doua variantă este soluţia de
alimentare semicentralizată, cu alimentare pe cvartaluri,
din centrale termice şi din centrale
de cogenerare, dimensionate pentru asigurarea
consumului rezidenţial. În
această variantă s-au analizat două soluţii de echipare:
centrală
de cogenerare cu turbine cu gaze şi
centrală de cogenerare cu motoare cu ardere internă.
Pentru efectuarea calculelor Municipiul
Târgovişte a fost împărţit în 4 zone, în funcţie de
concentraţia consumului de
căldură.
A treia variantă analizată în
această strategie este producerea descentralizată a energiei
termice. Această variantă este
preferată de majoritatea clienţilor care s-au deconectat de
la sistemul de alimentare
centralizată cu energie termică şi dispun de gaze naturale.
Pentru fiecare apartament din Municipiul
Târgovişte se va instala câte o centrală care să
asigure atât încălzirea, cât şi
apa caldă de consum. Pentru această soluţie nu mai este
nevoie să se asigure modernizarea
reţelelor care transportă şi distribuie agent termic, în
schimb este necesară o
investiţie masivă în reţeaua de gaze naturale.
3.2. Măsuri pentru
îmbunătăţirea eficienţei la consumatorii de
căldură
Măsurile pentru
îmbunătăţirea eficienţei modului în care se consumă
energie termică de
către clienţii racordaţi la
sistemul centralizat de alimentare cu căldură sunt următoarele:
- montarea de ferestre de tip termopan
pentru o izolare cât mai bună a apartamentelor, în
vederea reducerii necesarului de energie
termică pentru încălzire;
- montarea de robinete termostatate care
să asigure un consum cât mai mic de energie
pentru asigurarea confortului termic;
- curăţarea caloriferelor în
vederea asigurării unui transfer optim de la reţeaua de
alimentare către consumatorii de
energie termică;
- înlocuirea caloriferelor acolo unde ele
nu mai corespund din punct de vedere al calităţii
şi, simultan, măsurile de
curăţare nu ar duce la o eficienţă în transferul termic
suficient de
ridicată;
- înlocuirea ţevilor de
distribuţie verticală a căldurii din interiorul imobilelor, prin
aplicarea
soluţiei de distribuţie orizontală,
adaptată perfect ideii de contorizare individuală a
consumatorilor de energie termică;
- executarea de lucrări de
creştere a calităţii izolaţiei imobilelor.
3.3. Măsuri pentru creşterea
eficienţei în sistemele de transport şi distribuţie a
căldurii
Măsurile de creştere a
eficienţei în sistemul de transport şi distribuţie a energiei
termice
sunt următoarele:
Pentru reţeaua primară:
- redimensionarea conductelor de
termoficare care transportă energia termică de la centrală
la punctele termice, în concordanţă
cu previziunile privind necesarul maxim orar de
căldură al consumatorilor;
- asigurarea unei izolaţii
corespunzătoare pentru minimizarea pierderilor de transport.
Pentru punctele termice:
- înlocuirea completă a
instalaţiilor din dotarea punctelor termice cu echipamente moderne,
dimensionate pentru noile valori ale
cererii de energie termică;
- înlocuirea schimbătoarelor de
căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu
plăci;
- montarea de convertizoare de
frecvenţă pentru asigurarea turaţiei variabile a pompelor;
- introducerea unei instalaţii pentru
recircularea apei calde de consum;
- introducerea automatizării pentru
toate punctele termice;
- introducerea conducerii automate a
procesului de distribuţie a energiei termice funcţie de
necesarul estimat la consumatori
(dispecerizarea).
Pentru reţelele secundare:
- redimensionarea reţelelor secundare
în conformitate cu consumurile previzionate pentru
anii urmatori;
- introducerea unei conducte de
recirculare pentru asigurarea calităţii în alimentarea cu apă
caldă de consum;
- înlocuirea tuturor conductelor cu tevi
preizolate, prevăzute cu fir de însoţire, capabile să
asigure randamente foarte ridicate în
procesul de distribuţie a energiei termice.
3.4. Evaluarea necesarului de
căldură la sursele de producere ca urmare a ansamblului
de măsuri de creştere a
eficienţei la consumatori şi în reţele
Urmare a măsurilor care ar putea fi
implementate la nivelul reţelelor de transport şi
distribuţie a energiei se poate
estima cantităţile anuale de energie produsă în principala
sursă,
C.E.T. Târgovişte Sud, pentru
asigurarea confortului termic pe perioada de iarnă, cât şi a apei
calde de consum, pe întreaga durată
de alimentare.
Evaluarea necesarului maxim orar de
căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum a
fost făcut considerând ipoteza
că o parte din consumatorii debranşaţi se vor rebranşa la
sistemul
centralizat de alimentare cu
căldură. O altă ipoteză este aceea că, din cauza
neatingerii simultane
a valorilor maxime de consum de
căldură pentru apă caldă de consum, la posibila
rebranşare a
noilor consumatori, necesarul maxim orar
de căldură pentru prepararea apei calde de consum
poate fi considerat egal cu cel
obţinut în calculele teoretice.
În continuare se prezintă valorile
estimate ale necesarului de căldură pentru încălzire şi
apă caldă de consum în
Municipiul Târgovişte pentru anul 2006 în două scenarii (a se vedea
tabelul 6.6.):
Pentru ipoteza reducerii consumului
de combustibil, s-a considerat că C.E.T. Târgovişte
Sud, cu reţelele reabilitate pentru soluţia
creşterii confortului termic, va produce şi livra o
cantitate de căldură mai mare
faţă de cea livrată în 2006. Din calcule, rezultă că
necesarul
anual de căldură pentru
încălzirea locuinţelor (livrat de Termica Târgovişte) se
situează în
jurul valorii de 172,94 mii Gcal/an.
Pentru apă caldă de consum, cantitatea anuală (livrată
de Termica Târgovişte) se
situează în jurul nivelului de 118,81 mii Gcal/an (a se vedea
tabelul 3.6.).
Pentru ipoteza creşterii
confortului, s-a considerat că C.E.T. Târgovişte Sud, în
soluţia
creşterii confortului termic, va
produce şi livra o cantitate de căldură mai mare faţă
de cea
livrată în 2006. Din calcule,
rezultă că necesarul anual de căldură pentru
încălzirea
locuinţelor (livrat de Termica
Târgovişte) se situează în jurul valorii de 251,55 mii
Gcal/an. Pentru apă caldă de
consum, cantitatea anuală (livrată de Termica Târgovişte) se
situează în jurul nivelului de 172,82
mii Gcal/an (a se vedea tabelul 3.6.).
Tabelul 3.6. Valorile estimate ale necesarului de
căldură pentru încălzire şi apă
caldă de consum în Municipiul
Târgovişte (anul 2006)
Specificaţie U.M. Valoare
Cerere maximă de căldură
pentru încălzire Gcal/h 60
Cerere maximă de căldură
pentru acc Gcal/h 11,65
Cerere maximă de căldură
totală Gcal/h 71,65
Ipoteza creştere confort
Cerere anuală de eng. termică
pentru încălzire mii Gcal/an 251,55
Cerere anuală de eng. termică pentru acc mii Gcal/an 172,82
Cerere anuală de eng. termică totală mii Gcal/an 424,38
Ipoteza
consum minim de combustibil
Cerere anuală de eng. termică pentru încălzire mii Gcal/an 172,94
Cerere anuală de eng. termică pentru acc mii Gcal/an 118,81
Cerere anuală de eng. termică totală mii Gcal/an 291,76
Luând în consideraţie evoluţia rebranşărilor în tabelul 6.7., sunt prezentate cantităţile
anuale de căldură pentru
următorii ani.
Tabelul 3.7. Evoluţia cantităţilor
anuale de căldură în ipoteza creşterii confortului
Specificaţie U.M. Anul
2006 2007 2008 2009 2010
Cerere anuală de energie termică
pentru
încălzire mii Gcal/an 251,5
5
251,5
5
297,6
7
335,4
1
373,1
4
Cerere anuală de energie.
termică pentru acc mii Gcal/an 172,8
2
176,7
7
201,9
7
227,1
7
252,3
7
Cerere anuală de energie.
termică totală mii
Gcal/an
424,3
8
428,3
2
499,6
4
562,5
8
625,5
1
În cazul în care se modernizează
reţelele de transport şi distribuţie, pierderile care
corespund pierderilor normate se
diminuează, având un maxim de 20 %.
Tabelul 3.8. Evoluţia cantităţilor
anuale de căldură în
ipoteza reducerii consumului de
combustibil
Specificaţie U.M. Anul
2006 2007 2008 2009 2010
Cerere anuală de energie termică
pentru încălzire mii Gcal/an 172,94 172,94 204,65 230,59 256,53
Cerere anuală de energie.
termică pentru acc mii Gcal/an 118,81 121,53 138,85 156,18 173,50
Cerere
anuală de energie. termică totală mii Gcal/an 291,76 294,47 343,50
386,77 430,04
4. LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ENERGIE -
MEDIU
4.1. Legislaţia primară şi
secundară din România referitoare la producerea,
transportul, distribuţia şi
consumul energiei termice
Principalele acte normative care
guvernează (direct sau indirect) activitatea de producere,
transport şi distribuţie a
energiei termice sunt următoarele:
a) Constituţia României,
republicată
b) Legea nr. 13/2007 a energiei electrice,
publicată în M.Of. partea I nr. 51/13.01.2007
Domeniul de reglementare:
- Prezenta lege stabileşte cadrul de
reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în
sectorul energiei electrice şi al
energiei termice produse în cogenerare, în vederea
utilizării optime a resurselor
primare de energie in condiţiile de accesabilitate,
disponibilitate şi suportabilitate
şi cu respectarea normelor de siguranţă, cablate şi
protecţie a mediului.
- Nu se supun depoziţiilor prezentei
legii acumulatoarele electrice, grupurile
electrogene mobile, instalaţiile
electrice amplasate pe vehicule de orice fel;
- sursele staţionare de energie
electrică in curent continuu;
- instalaţii energetice amplasate in
marea teritorială, care nu sunt racordate la reţeaua
electrică.
Obiectivele legii:
Activităţile in domeniul
energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare
trebuie să se desfăşoare
pentru realizarea următoarelor obiective de bază:
- asigurarea dezvoltării durabile a
economiei naţionale;
- diverşii care a bazei de resurse
energetice primare;
- crearea şi asigurarea
funcţionării pieţelor concurenţiale de energie
electrică;
- asigurarea accesului nediscriminatoriu
şi reglementat al tuturor participanţilor la
piaţa de energie electrică
şi la reţelele electrice de interes public;
- transparenţa tarifelor,
preţurilor şi taxelor la energie electrică in cadrul unei
politici
de tarifare, urmărind creşterea
eficienţei energetice pe ciclul de producere,
transport, distribuţie şi
utilizare a energiei electrice;
- constituirea stocurilor de
siguranţă la combustibilii necesari pentru producerea
energiei electrice, precum şl a
energiei termice produse în cogenerare;
- asigurarea funcţionării
interconectate a sistemului electroenergetic naţional cu
sistemele electroenergetice ale
ţărilor vecine şi cu sistemele electroenergetice din
Uniunea pentru Coordonarea Transporturi
Energiei Electrice (UCTE);
- promovarea utilizării surselor noi
şi regenerabile de energie;
- asigurarea protecţiei mediului la
nivel local şi global, in concordanţă cu
reglementările legale in vigoare:
- asigurarea măsurilor de securitate
in vederea prevenirii şi combaterii actelor de
terorism şi sabotaj asupra
infrastructură sistemului electroenergetic naţional;
- asigurarea siguranţei in
funcţionare a sistemului electroenergetic naţional;
- asigurarea siguranţei in
alimentarea cu energie electrică a consumatorilor;
- promovarea producţiei de energie
electrică realizata in sisteme de cogenerare de
înaltă eficienţă,
asociată energiei termice livrate pentru acoperirea unui consum
economic justificat
c) Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, publicată în M.Of. partea I nr.
33/29.01.1998, cu modificările
şi completările ulterioare
Dispoziţii generale
- În vederea efectuării de acte de
comerţ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot
asocia şi pot constitui
societăţi comerciale, cu respectarea dispoziţiilor prezentei
legi.
Societăţile comerciale cu sediul
în România sunt persoane juridice române.
- Societăţile comerciale se vor
constitui în una dintre următoarele forme:
- a) societate în nume colectiv; b)
societate în comandită simplă; c) societate pe acţiuni;
d) societate în comandită pe
acţiuni şi e) societate cu răspundere limitată.
- Obligaţiile sociale sunt garantate
cu patrimoniul social. Asociaţii în societatea în nume
colectiv şi asociaţii
comanditaţi în societatea în comandită simplă sau în
comandită pe
acţiuni răspund nelimitat
şi solidar pentru obligaţiile sociale. Creditorii
societăţii se
vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia
pentru obligaţiile ei şi, numai dacă societatea
nu le plăteşte în termen de cel
mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea
îndrepta împotriva acestor asociaţi.
Acţionarii, asociaţii comanditari, precum şi
asociaţii în societatea cu
răspundere limitată răspund numai până la concurenţa
capitalului social subscris.
- Societatea comercială va avea cel
puţin doi asociaţi, în afară de cazul când legea
prevede altfel.
Dispoziţii finale şi tranzitorii
- Societăţile comerciale,
organizate în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea
unităţilor economice de stat ca
regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările
ulterioare, privatizate sau care se vor
privatiza, pot funcţiona numai pe bază de statut.
Modificând, în condiţiile legii,
statutul, asociaţii îl pot denumi act constitutiv, fără ca
prin aceasta să ia naştere o
societate comercială nouă. Societăţile comerciale cu
capital
integral ori majoritar de stat pot
funcţiona cu orice număr de asociaţi.
- Încadrarea salariaţilor la
societăţile comerciale se face pe bază de contract individual
de muncă, cu respectarea
legislaţiei muncii şi asigurărilor sociale.
- Dacă asociatul unic dintr-o
societate cu răspundere limitată este şi administrator, poate
beneficia de pensie ca la asigurările
sociale de stat, în măsura în care a vărsat
contribuţia la asigurările
sociale şi pe aceea pentru pensia suplimentară.
- Constituirea de societăţi
comerciale cu participare străină, în asociere cu persoane
juridice sau persoane fizice române, sau
cu capital integral străin se efectuează cu
respectarea dispoziţiilor prezentei
legi şi ale legii privind regimul investiţiilor străine5.
- Activităţile care nu pot face
obiectul unei societăţi comerciale se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
- Pentru autentificarea actului
constitutiv se vor plăti taxele de timbru şi onorariile
notariale legale.
- În sensul prezentei legi, municipiul
Bucureşti se asimilează cu judeţul.
- Întreprinderile mici şi
asociaţiile cu scop lucrativ, persoane juridice, înfiinţate în baza
Decretului-lege nr.54/1990 privind
organizarea şi desfăşurarea unor activităţi
economice pe baza liberei iniţiative
şi reorganizate, până la data de 17 septembrie
1991, într-una dintre formele de societate
prevăzute de art. 2 din prezenta lege îşi vor
putea continua activitatea. Ele sunt
succesoare de drept ale întreprinderilor mici sau
ale asociaţiilor cu scop lucrativ din
care provin.
- Prevederile din prezenta lege se
completează cu dispoziţiile Codului comercial.
- Societăţile cu participare
străină înfiinţate până la data de 17 decembrie 1990
îşi vor
putea continua activitatea potrivit
actului lor de constituire, aprobat în condiţiile legii.
- Pe data intrării în vigoare a
prezentei legi se abrogă prevederile art. 77-220 şi 236 din
Codul comercial, prevederile referitoare
la întreprinderile mici şi la asociaţiile cu scop
lucrativ, cu personalitate juridică,
din Decretul-lege nr.54/1990 privind organizarea şi
desfăşurarea unor
activităţi economice pe baza liberei iniţiative, Decretul
nr.424/1972
privind constituirea şi
funcţionarea societăţilor mixte în România, cu excepţia
art. 15,
28 alin. 1, art. 33 şi 35 alin. 2 şi 3, Decretul-lege nr.96/1990 privind unele măsuri
pentru atragerea investiţiei de
capital străin în România.
d) Legea nr. 51 din 8 martie
în M.Of. nr. 254/ 21.03.2006, si Legea
325/ 14 iunie
alimentare cu energie termica, publicata
in M.Of. nr. 651/ 27.06.2006, stabileşte
cadrul juridic unitar privind
înfiinţarea, organizarea, monitorizarea si controlul
funcţionării serviciilor publice
de gospodărie comunală în judeţe, oraşe şi comune si a
serviciului de alimentare cu energie
termica.
Serviciile publice de gospodărie
comunala reprezintă ansamblul activităţilor şi
acţiunilor
de utilitate si de interes local,
desfăşurate sub autoritatea administraţiei publice locale,
având drept scop furnizarea de servicii de
utilitate publica, prin care se asigura:
- alimentarea cu apa;
- canalizarea si epurarea apelor uzate si
pluviale;
- salubrizarea localităţilor;
- alimentarea cu energie termica produsa
centralizat;
- alimentarea cu gaze naturale;
- alimentarea cu energie electrica;
- transportul public local;
- administrarea fondului locativ public;
- administrarea domeniului public.
La organizarea, functionarea si
dezvoltarea serviciilor publice de gospodarie comunala
interesul general al cetatenilor este
prioritar.
Serviciile publice de gospodarie comunala
se realizeaza prin intermediul unui ansamblu
de constructii, instalatii tehnologice,
echipamente functionale si dotari specifice,
denumite in continuare sisteme publice de
gospodarie comunala; aceste sisteme fac parte
integranta din infrastructura edilitara a
localitatilor.
Sistemele publice de gospodarie comunala,
inclusiv terenurile aferente, fiind de folosinta,
interes sau utilitate publica, apartin,
prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public
si/sau privat al unitatilor
administrativ-teritoriale. Daca amplasarea si realizarea
sistemelor publice de gospodarie comunala,
respectiv dezvoltarea celor existente, impun
ocuparea definitiva a unor terenuri sau
dezafectarea unor cladiri, altele decat cele
apartinand domeniului public, acestea vor
fi trecute in proprietate publica, potrivit legii.
Sistemele publice de gospodarie comunala,
inclusiv terenurile aferente, se evidentiaza si
se inventariaza in cadastrele imobiliar-edilitare
organizate la nivelul unitatilor
administrativ-teritoriale conform legii,
in vederea identificarii, inregistrarii si
reprezentarii pe harti si planuri
cadastrale, precum si pe planurile urbanistice generale.
Serviciile publice de gospodarie comunala
se organizeaza si se administreaza cu
respectarea urmatoarelor principii:
- principiul dezvoltării durabile;
- principiul autonomiei locale;
- principiul descentralizarii serviciilor
publice;
- principiul responsabilitatii si
legalitatii;
- principiul participarii si consultarii
cetatenilor;
- principiul asocierii intercomunale si
parteneriatului;
- principiul corelarii cerintelor cu
resursele;
- principiul protectiei si conservarii
mediului natural si construit;
- principiul administrarii eficiente a
bunurilor din proprietatea publica a unităţilor
administrativ-teritoriale;
- principiul asigurării mediului
concurential;
- principiul liberului acces la
informaţii privind aceste servicii publice.
Finantarea si realizarea investitiilor
aferente sistemelor publice de gospodarie comunala
se fac cu respectarea legislatiei in
vigoare privind initierea, fundamentarea, promovarea si
aprobarea investitiilor publice, in
temeiul urmatoarelor principii:
- promovarea rentabilitatii si eficientei
economice si manageriale prin pastrarea unei parti a
veniturilor realizate din aceste
activitati la nivelul comunitatilor locale;
- intarirea autonomiei fiscale locale
pentru crearea mijloacelor financiare necesare in
vederea functionarii utilitatilor publice;
- promovarea crearii pietelor locale de
capital;
- intarirea autonomiei locale privind
contractarea si garantarea unor imprumuturi necesare
pentru finantarea utilitatilor publice, in
conditiile legii.
Finantarea cheltuielilor curente de
capital ale sistemelor publice locale de gospodarie
comunala se asigura din bugetele de
venituri si cheltuieli ale operatorilor
furnizori/prestatori de servicii publice
de gospodarie comunala, prin incasarea de la
utilizatori a sumelor reprezentand
contravaloarea serviciilor furnizate/prestate si prin
instituirea unor taxe speciale, potrivit
legii, iar in completare, din alocatii bugetare
acordate de Guvern sau, dupa caz, din
bugetele locale.
Serviciile publice de gospodarie comunala
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
esentiale:
- continuitate din punct de vedere
cantitativ si calitativ, in conditii contractuale;
- adaptabilitate la cerintele
consumatorilor;
- accesibilitate egala la serviciul
public, in conditii contractuale;
- asigurarea sanatatii publice si a
calitatii vietii.
Organizarea, exploatarea si functionarea
serviciilor publice de gospodarie comunala
trebuie sa asigure:
- satisfacerea cerintelor cantitative si
calitative ale utilizatorilor, corespunzator prevederilor
contractuale;
- functionarea optima, in conditii de
siguranta, rentabilitate si eficienta economica, a
constructiilor, echipamentelor,
instalatiilor si dotarilor, corespunzator parametrilor
tehnologici proiectati si in conformitate
cu caietele de sarcini, cu instructiunile de
exploatare si cu regulamentele de
organizare si functionare;
- protejarea domeniului public si a
mediului prin respectarea reglementarilor legale;
- informarea si consultarea cetatenilor in
vederea protejarii sanatatii populatiei care
beneficiaza de serviciile respective.
Obligatiile operatorilor
furnizori/prestatori de servicii publice de gospodarie comunala
fata de consumator sunt, in principal,
urmatoarele:
- sa opereze cu sistemul de utilitate
publica;
- sa serveasca toti utilizatorii din aria
de acoperire pentru care au fost autorizati/atestati;
- sa respecte parametrii de performanta
stabiliti de autoritatile administratiei publice locale,
respectiv de autoritatea nationala de
reglementare;
- sa furnizeze autoritatii administratiei
publice locale, respectiv autoritatii nationale de
reglementare, informatiile solicitate si
sa asigure accesul la documentatiile utilitatilor
respective, in conformitate cu clauzele
contractului de operare.
e) Ordonanţa nr. 36 din 2 august
2006, publicată în Monitorul Oficial nr.
692/14_august 2006 privind instituirea
preţurilor locale de referinţă pentru energia
termică furnizată
populaţiei prin sisteme centralizate.
Având în vedere necesitatea
eficientizării sistemului centralizat de producere şi
distribuţie
a energiei termice din perspectiva
aderării României
pieţei naţionale de energie în
piaţa europeană, având ca obiectiv final reducerea
consumului de resurse energetice primare
pentru producerea energiei electrice şi termice
în condiţiile asigurării
creşterii calităţii serviciului de termoficare.
Prin prezenta ordonanţă se
instituie preţurile locale de referinţă pentru energia
termică
furnizată populaţiei prin
sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuinţelor şi a
preparării apei calde menajere.
Preţurile locale de
referinţă pentru fiecare localitate sunt stabilite de
autorităţile de
reglementare competente, cu avizul
ministerelor implicate.
Pentru localităţile în care
preţul de furnizare pentru energia termică livrată
populaţiei prin
sisteme centralizate este mic decât 107,5
lei/Gcal, inclusiv TVA, nu se instituie preţuri
locale de referinţă.
Preţurile locale ale energiei termice
facturate populaţiei se aprobă de autorităţile
administraţiei publice locale
implicate.
Autorităţile administraţiei
publice locale implicate pot aproba preţuri locale mai mici
decât cele prevăzute la art. 2 alin.
(1), în condiţiile în care, prin lucrările de modernizare
şi retehnologizare sau ca urmare a
scăderii costului combustibililor utilizaţi, preţurile
energiei termice se reduc sub
preţurile locale de referinţă.
f) OUG nr. 162/1999 privind instituirea
preţului naţional de referinţă pentru energia
termică furnizată
populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea
de ajutoare băneşti pentru
categoriile defavorizate ale populaţiei, publicată în M.O.
nr. 529/ 29.10.1999, aprobată prin
Legea nr. 328/2002, cu modificările ulterioare
Abrogată prin Legea nr. 325/2006
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 651/26.06.2006 privind serviciului
public de alimentare cu energie termică
g) HG nr. 1244/2005 privind stabilirea
preţului naţional de referinţă pentru energia
termică furnizată
populaţiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii
locuinţelor
şi preparării apei calde,
publicată în M.O. nr. 938/ 20.10.2005, avand în vedere
prevederile OG 73/2002 privind organizarea
şi funcţionarea serviciilor publice de
alimentare cu energie termică
produsă centralizat, cu modificările şi completările
ulterioare. În temeiul art. 108 din
Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (1)
din OG 162/1999 privind instituirea
preţului naţional de referinţă pentru energia termică
furnizată populaţiei prin
sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare
băneşti pentru categoriile
defavorizate ale populaţiei, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 328/2002, cu modificările
ulterioare, potrivit căruia nivelul preţului naţional de
referinţă pentru energia
termică se stabileşte prin HG, la propunerea Autorităţii
Naţionale
de Reglementare în Domeniul Energiei.
Nivelul preţului naţional de
referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei
prin
sisteme centralizate, în scopul
încălzirii locuinţelor şi al preparării apei calde, se
stabileşte
la 107,50 lei (RON)/Gcal, inclusiv TVA.
h) HG nr. 647/2001 privind aprobarea
Strategiei naţionale de dezvoltare energetică a
României pe termen mediu - 2001-2004,
publicata în M.O.nr. 444/07.08.2001.
Strategia naţională de dezvoltare
energetică a României pe termen mediu - 2001-2004
ţine seama de evoluţia
sectorului energetic al Uniunii Europene, precum şi de evoluţiile
recente
din Sistemul Energetic National (SEN). Obiectivul său principal îl constituie
crearea unei pieţe eficiente de
energie, a cărei dezvoltare să fie realizată în mod durabil,
în condiţii de înaltp calitate
şi siguranţă a alimentarii cu energie, cu respectarea
standardelor Uniunii Europene de utilizare
eficientă a energiei şi de protecţie a mediului.
Strategia energetică
urmăreşte trei direcţii principale de acţiune:
- deblocarea financiară a sectorului
energetic;
- demararea privatizării în
subsectorul de distribuţie şi apoi în cel de producere a
energiei electrice;
- asigurarea funcţionarii şi
dezvoltării durabile pe termen mediu a sectorului energetic,
prin stimularea investiţiilor noi.
i) HG nr. 581/2002 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare şi funcţionare al
Autorităţii Naţionale de
Reglementare în domeniul Energiei, publicată în M.O. nr.
439/24.06.2002
Abrogată prin HG nr. 1816/2004
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
1023/5 noiembrie 2004 privind aprobarea
tarifelor şi a contribuţiilor băneşti percepute de
Autoritatea Naţională de
Reglementare în Domeniul Energiei în anul 2006
j) HG nr. 890/2003 privind aprobarea Foii
de parcurs din domeniul energetic din
România, publicată în M.O nr.
581/14.08.2003 şi în M.O nr. 581bis/14.08.2003.
„Articol unic: se aproba "Foaia de
parcurs din domeniul energetic din Romania",
prevazuta in anexa*) care face parte
integranta din prezenta hotarare.
k) HG nr. 1155/2004 privind stabilirea
preţului naţional de referinţă pentru energia
termică furnizată
populaţiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii
locuinţelor
şi preparării apei calde,
publicată în M.Of. partea I nr. 689/30.07.2004
În conformitate cu prevederile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.147/2001, aprobată
prin Legea nr.102/2002, prin
Hotărârea Guvernului nr.686/2002, preţul naţional de
referinţă pentru energia
termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, în
scopul
încălzirii locuinţelor şi
preparării apei calde, s-a stabilit la 800.000 lei/Gcal, inclusiv
T.V.A.
Conform prevederilor art.2 alin.(1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.162/1999,
aprobată cu modificări prin
Legea nr.328/2002, cu modificările ulterioare, preţul naţional
de referinţă pentru energia
termică se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Autorităţii Naţionale de
Reglementare în domeniul Energiei, cu avizul Oficiului
Concurenţei.
Potrivit angajamentelor asumate de
Guvernul României prin Proiectul Memorandumului
de Politici Economice şi Financiare
pentru perioada 2004-2006, preţul naţional de
referinţă pentru energia
termică trebuie ajustat cu 12% începând cu data de 1 august
2004.
Prin urmare, prezenta hotărâre
prevede că preţul naţional de referinţă pentru energia
termică, furnizată
populaţiei prin sisteme centralizate în scopul încălzirii
locuinţelor şi
preparării apei calde, este de
896.000 lei/Gcal, inclusiv T.V.A.
Proiectul de hotărâre a fost avizat
favorabil de Consiliul Legislativ prin avizul
nr.1169/14.07.2004.
l) HG nr. 644/2005 privind majorarea
gradului de deschidere a pieţei de energie
electrică, publicată în M. O.
nr. 684/ 29.07.2005. Prezenta hotarare abroga art. 1-3
din HG 1823/2004 şi modifică HG
890/2003.
Începând cu luna iulie 2005, toţi
consumatorii de energie electrică, cu excepţia
consumatorilor casnici şi acelor
asimilaţi acestora, stabiliţi conform prevederilor HG nr.
1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului
de furnizare a energiei electrice la
consumatori, sunt declaraţi drept
consumatori eligibili de energie electrică
În conformitate cu prevederile OU 73/2002
(privind organizarea şi funcţionarea
serviciilor publice de alimentare
termică produsă centralizat), începând cu 1 decembrie
2002, activităţile
desfăşurate de S.C. APATERM S.A. GALAŢI intră în aria de
competenţă a
Autorităţii Naţionale de Reglementare a Serviciilor de
Gospodărie
Comunală (ANRSC).
Licenţele acordate de ANRE rămân
valabile până la modificarea/retragerea lor de către
ANRSC. Preţurile/tarifele aprobate
prin decizie/ordin al preşedintelui ANRE rămân
valabile până la aprobarea, prin
decizie /ordin al preşedintelui ANRSC a unor preţuri/
tarife noi.
4.2. Reglementările
autorităţilor din domeniul energiei, gazelor şi serviciilor
comunale (ANRE, ANRGN, ANRSC)
Hotărârea de Guvern nr.
102/2004 pentru aprobarea Strategiei de accelerare a
atragerii de investiţii şi
privatizării în sectorul de producere a energiei
termoelectrice, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 139/17.02.2004.
Obiective generale
Procesul de atragere de investiţii
şi de privatizare a agenţilor economici din portofoliul
Ministerului Economiei şi
Comerţului - Oficiul Participaţiilor Statului şi
Privatizării în
Industrie este abordat ţinându-se
seama, în principal, de necesitatea realizării programelor
de investiţii şi reabilitare,
precum şi a programelor de conformare la obligaţiile de mediu
care să asigure crearea unor
structuri competitive în contextul sistemului energetic
naţional şi în context regional.
Programul de restructurare şi de
atragere de investiţii în sectorul producerii de energie
electrică urmăreşte
reabilitarea şi modernizarea capacităţilor existente şi/sau
realizarea de
noi capacităţi pe baza studiilor
de fezabilitate, în condiţii de eficientizare a producţiei şi
asigurare a protecţiei mediului
înconjurător.
Obiectivele principale care au stat la
baza prezentei strategii sunt:
- necesităţile de
investiţii şi reabilitare urgente, necesare susţinerii sectorului
termoenergetic din România, care
asigură aproximativ 60% din consumul de energie
electrică;
- necesitatea îmbunătăţirii
prin investiţii a performanţelor tehnice (randamente,
consumuri) şi a siguranţei în
exploatare prin realizarea unor structuri competitive în
contextul integrării sistemului
energetic naţional în cel regional şi european;
- necesitatea îndeplinirii
obligaţiilor de mediu la nivelul normativelor europene, în aşa
fel încât grupurile de generare în
funcţiune, bazate pe materii prime fosile, să
îndeplinească cerinţele de mediu
până în anul 2012, iar grupurile noi să fie realizate cu
tehnologii de mediu la nivelul
cerinţelor europene;
- necesitatea accelerării
investiţiilor private în sectorul de producţie a energiei
termoelectrice, în conformitate cu
angajamentele internaţionale asumate, într-un climat
de competitivitate ridicată, într-o
piaţă energetică în curs de deschidere şi liberalizare.
Hotărârea de Guvern nr.
103/2004 privind unele masuri pentru restructurarea
activităţii de producere a
energiei electrice şi termice pe baza de lignit, publicată în
Monitorul Oficial al României, Parte I,
nr. 146/18.02.2004, prin care s-au înfiinţat cele 3
complexe energetice: S.C. Complex
Energetic ROVINARI S.A., S.C. Complex Energetic
TURCENI S.A. şi S.C. Complex
Energetic CRAIOVA S.A., rezultate din reorganizarea
S.C. „TERMOELECTRICA” S.A., S.C.
„Electrocentrale BUCURESTI” S.A. şi a
Companiei Naţionale a Lignitului
OLTENIA S.A. Târgu Jiu.
Art. 1
(1) Se infiinteaza Societatea Comerciala
"Complexul Energetic Rovinari" - S.A.,
Societatea Comerciala "Complexul
Energetic Turceni" - S.A. si Societatea Comerciala
"Complexul Energetic Craiova" -
S.A. prin reorganizarea Societatii Comerciale de
Producere a Energiei Electrice si Termice
"Termoelectrica" - S.A. si a Companiei
Nationale a Lignitului "Oltenia"
- S.A. Targu Jiu.
(2)
Societatile comerciale prevazute la alin. (1) sunt persoane juridice romane
care se
organizeaza ca societati comerciale pe
actiuni si functioneaza potrivit legii si statutelor
proprii prevazute in anexele nr. 1-
Art. 2
Societatile comerciale infiintate potrivit
art. 1 alin. (1) au fiecare ca obiect principal de
activitate producerea energiei electrice
si termice pe baza de lignit si exploatarea minelor
si carierelor de lignit.
Art. 3
(1) Societatea Comerciala "Complexul
Energetic Rovinari" - S.A., infiintata conform art.
1 alin. (1), se constituie prin fuziunea
Societatii Comerciale "Electrocentrale Rovinari" -
S.A., filiala a Societatii Comerciale de
Producere a Energiei Electrice si Termice
"Termoelectrica" - S.A., care se
desfiinteaza, cu o parte din patrimoniul Companiei
Nationale a Lignitului "Oltenia"
- S.A. Targu Jiu, care se divizeaza, aferent exploatarii
miniere Rovinari.
(2) Capitalul social al Societatii Comerciale
"Complexul Energetic Rovinari" - S.A. este
de 2.227.953.465 mii lei si se constituie
din capitalul social al Societatii Comerciale
"Electrocentrale Rovinari" -
S.A. si o parte din capitalul social al Companiei Nationale a
Lignitului "Oltenia" - S.A.
Targu Jiu, respectiv capitalul social aferent exploatarii miniere
Rovinari, in baza bilantului contabil
intocmit la data de 31 decembrie 2003.
Art. 4
(1) Societatea Comerciala "Complexul
Energetic Turceni" - S.A., infiintata conform art. 1
alin. (1), se constituie prin fuziunea
Societatii Comerciale "Electrocentrale Turceni" -
S.A., filiala a Societatii Comerciale de
Producere a Energiei Electrice si Termice
"Termoelectrica" - S.A., care se
desfiinteaza, cu o parte din patrimoniul Companiei
Nationale a Lignitului "Oltenia"
- S.A., Targu Jiu, care se divizeaza, aferent exploatarii
miniere Jiltu si minei Dragotesti.
(2) Capitalul social al Societatii
Comerciale "Complexul Energetic Turceni" - S.A. este
de 4.567.414.652 mii lei si se constituie
din capitalul social al Societatii Comerciale
"Electrocentrale Turceni" - S.A.
si o parte din capitalul social al Companiei Nationale a
Lignitului "Oltenia" - S.A.
Targu Jiu, respectiv capitalul social aferent exploatarii miniere
Jiltu si minei Dragotesti, in baza bilantului
contabil intocmit la data de 31 dec. 2003.
Art. 5
(1) Societatea Comerciala "Complexul
Energetic Craiova" - S.A., infiintata conform art.
1 alin. (1), se constituie prin fuziunea
Sucursalei "Electrocentrale Craiova II" si a
Sucursalei "Electrocentrale
Isalnita" din cadrul Societatii Comerciale "Electrocentrale
Bucuresti" - S.A., filiala a
Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si
Termice "Termoelectrica" - S.A.,
care se divizeaza, cu o parte din patrimoniul Companiei
Nationale a Lignitului "Oltenia"
- S.A. Targu Jiu, care se divizeaza, aferent carierei
Ruget-Seciurile din cadrul EMC Berbesti.
(2) Capitalul social al Societatii
Comerciale "Complexul Energetic Craiova" - S.A. este
de 2.096.920.737 mii lei si se constituie
din capitalul social al Sucursalei "Electrocentrale
Craiova II", capitalul social al
Sucursalei "Electrocentrale Isalnita" si o parte din capitalul
social al Companiei Nationale a Lignitului
"Oltenia" - S.A. Targu Jiu, respectiv capitalul
social aferent carierei Ruget-Seciurile
din cadrul EMC Berbesti, in baza bilantului
contabil intocmit la data de 31 decembrie
2003.
Art. 6
(1) Se infiinteaza Societatea Nationala a
Lignitului Oltenia - S.A. prin reorganizarea
partiala a Companiei Nationale a
Lignitului "Oltenia" - S.A. Targu Jiu prin preluarea
capitalului social aferent exploatarii
miniere de cariera Motru, exploatarii miniere de
subteran Motru, exploatarii miniere
Mehedinti, exploatarii miniere de cariera Rosia,
exploatarii miniere de cariera Berbesti,
astfel cum a ramas dupa transmiterea carierei
Ruget-Seciurile
in conditiile art. 5 alin. (1),
precum si mina Albeni, BATS Rovinari si
BATS Motru.
(2) Societatea Nationala a Lignitului
"Oltenia" - S.A. este persoana juridica romana care
se organizeaza ca societate comerciala pe
actiuni si functioneaza potrivit legii si statutului
propriu prevazut in anexa nr. 4.
(3) Societatea Nationala a Lignitului
"Oltenia" - S.A. are ca obiect principal de activitate
exploatarea minelor si carierelor de
lignit si comercializarea oricaror produse obtinute din
activitatile miniere executate.
(4) Capitalul social al Societatii
Nationale a Lignitului "Oltenia" - S.A. este de
1.089.802.962 mii lei si se constituie din
valoarea patrimoniului aferent exploatarii
miniere de cariera Motru, exploatarii
miniere de subteran Motru, exploatarii miniere
Mehedinti, exploatarii miniere de cariera
Rosia, exploatarii miniere de cariera Berbesti,
minei Albeni, BATS Rovinari, BATS Motru si
a unei parti din patrimoniul carierei
Ruget-Seciurile.
Art. 7
(1) Pe data intrarii in vigoare a
prezentei hotarari denumirea Companiei Nationale a
Lignitului "Oltenia" - S.A.
Targu Jiu se modifica in Societatea Comerciala pentru
Inchiderea-Conservarea Minelor - S.A.
Targu Jiu si are ca obiect principal de activitate,
astfel cum ramane dupa divizare, obligatia
incasarii creantelor si plata datoriilor preluate
de la exploatarile miniere si subunitatile
care au fuzionat cu centralele de producere a
energiei electrice si termice in
conditiile art. 1 alin. (1), precum si inchiderea minelor
nerentabile pentru lichidarea pierderilor,
cu propuneri de privatizare pentru acele active
ce pot fi valorificate in conditiile
legii, avand ca efect scutirea de penalitati si datorii in
conditiile Legii nr. 137/2002 privind
unele masuri pentru accelerarea privatizarii, cu
modificarile si completarile ulterioare.
(2) Cu ocazia incheierii protocoalelor de
catre comisia numita prin ordin al ministrului
economiei si comertului, se vor identifica
parti din pasiv, formate din arierate si alte
datorii ale entitatilor care fuzioneaza,
ce urmeaza a fi gestionate de Societatea Comerciala
pentru Inchiderea-Conservarea Minelor -
S.A. Targu Jiu pana la stingerea lor.
(3) Societatea Comerciala pentru
Inchiderea-Conservarea Minelor - S.A. Targu Jiu va
beneficia de alocari de fonduri in bugetul
propriu de venituri si cheltuieli pentru
inchiderea minelor.
(4) Societatea Comerciala pentru
Inchiderea-Conservarea Minelor - S.A. Targu Jiu va
continua derularea contractelor de
imprumut angajate sau in curs de perfectare, in calitate
de garant si/sau imprumutat.
(5) Datoriile societatilor comerciale prevazute la art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) si art. 5
alin.
(1), care fuzioneaza cu entitatile
din cadrul Companiei Nationale a Lignitului
"Oltenia" - S.A. Targu Jiu in
conditiile prezentei hotarari, se sting reciproc.
Art.8
Societatile comerciale denumite complexuri
energetice, infiintate conform art. 1 alin. (1),
vor furniza energie electrica pe baze
contractuale Societatii Nationale a Lignitului
"Oltenia" - S.A. si Societatii
Comerciale pentru Inchiderea-Conservarea Minelor - S.A.
Targu Jiu, in calitate de consumator
eligibil.
Art. 9
Societatea Nationala a Lignitului
"Oltenia" - S.A. si Societatea Comerciala pentru
Inchiderea-Conservarea Minelor - S.A.
Targu Jiu vor aplica programul de eficientizare,
dezvoltare si acompaniament social
convenit intre sindicate si administratie, prevazut in
contractul colectiv de munca existent,
incheiat in conditiile legii, la nivel de unitate.
Art. 10
In termen de 60 de zile colectivele numite
de ministrul economiei si comertului vor face
propuneri cu privire la partile de pasiv
care urmeaza a fi transmise de Compania
Nationala a Lignitului "Oltenia"
- S.A. Targu Jiu, aferente unitatilor care fuzioneaza in
vederea incasarii acestora, cu modificarea
corespunzatoare a capitalului social.
Art. 11
(1) Se transmite din administrarea
Societatii Nationale de Transport Feroviar de Marfa
"C.F.R. Marfa" - S.A. in
administrarea Societatii Comerciale "Complexul Energetic
Turceni" - S.A. calea ferata Turceni-Dragotesti,
avand datele de identificare prevazute in
anexa nr. 5, impreuna cu dotarile aferente
necesare deservirii acesteia.
(2) Bunurile mobile, reprezentand
mijloacele de tractiune, vagoanele si alte dotari
necesare efectuarii transportului
carbunelui intre minele si termocentrala din cadrul
complexului energetic prevazut la alin.
(1), avand datele de identificare prevazute in
anexa nr. 5, se transfera cu titlu gratuit
din patrimoniul Societatii Nationale de Transport
Feroviar de Marfa "C.F.R. Marfa"
- S.A. in patrimoniul societatilor comerciale infiintate
conform art. 1.
Art. 12
(1) Predarea-preluarea activului si
pasivului aferente capitalului social varsat se face pe
baza de protocol de predare-preluare
incheiat in termen de 60 de zile de la data intrarii in
vigoare a prezentei hotarari.
(2) Capitalul social, numarul de actiuni
si valoarea nominala vor fi definitivate dupa
incheierea protocoalelor de
predare-preluare a elementelor de activ si pasiv, conform
prevederilor legale.
(3) Capitalul social prevazut la alin. (2)
va fi intregit cu echivalentul actiunilor, parti ale
activitatii conexe si auxiliare din cadrul
Companiei Nationale a Lignitului "Oltenia" -
S.A. Targu Jiu si care se va definitiva pe
baza de protocol incheiat in termen de 60 de zile
de la publicarea in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, a prezentei hotarari.
(4) Capitalul social al Companiei
Nationale a Lignitului "Oltenia" - S.A. Targu Jiu, al
Societatii Comerciale de Producere a
Energiei Electrice si Termice "Termoelectrica" -
S.A. si al Societatii Comerciale
"Electrocentrale Bucuresti" - S.A., filiala a Societatii
Comerciale de Producere a Energiei
Electrice si Termice "Termoelectrica" - S.A., se
reduce in mod corespunzator, ca urmare a
prevederilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1), art.
5 alin. (1) si ale art. 6 alin. (1).
Art. 13
Capitalul social al societatilor
comerciale si al societatii nationale infiintate potrivit art. 1
si art. 6 alin. (1) este detinut in
intregime de statul roman in calitate de actionar unic,
reprezentat de Ministerul Economiei si
Comertului.
Societatile comerciale infiintate sunt
conduse de adunarea generala a actionarilor,
constituita din reprezentantii
actionarilor, si sunt administrate de consiliile de
administratie.
Prevederile prezentului statut se
completeaza cu dispozitiile legale referitoare la
societatile comerciale cu capital de stat,
cu cele ale Legii nr. 31/1990, republicata, cu
modificarile ulterioare, cu cele ale
Codului comercial si ale celorlalte reglementari legale
in vigoare.
Hotărârea de Guvern nr.
540/2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea
I, nr. 399/05.05.2004, prin care a fost
aprobat un nou Regulament pentru acordarea
licenţelor şi
autorizaţiilor în sectorul energiei electrice.
Domeniul de aplicare - Prezentul regulament se aplică de
către:
- Autoritatea Naţională de
Reglementare în Domeniul Energiei, pentru ducerea la
Ďndeplinire a atribuţiilor sale,
specificate la art. 1 alin. (2);
- persoanele juridice care solicită
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul
Energiei acordarea, modificarea sau
retragerea autorizaţiilor prevăzute de cadrul legal
pentru unele activităţi de
investiţii în sectorul energiei electrice şi al energiei termice
produse în cogenerare;
- persoanele juridice şi fizice care solicită
Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Energiei acordarea, modificarea
sau retragerea licenţelor prevăzute de
cadrul legal pentru activităţi
de exploatare comercială a capacităţilor energetice ori
prestarea unor servicii în sectorul energiei
electrice şi al energiei termice produse în
cogenerare.
Scop - prezentul regulament stabileşte:
- condiţiile generale privind
acordarea autorizaţiilor şi licenţelor care sunt de
competenţa Autorităţii
Naţionale de Reglementare Ďn Domeniul Energiei;
- procedura de solicitare şi acordare
de autorizaţii şi licenţe;
- condiţiile în care se modifică
autorizaţiile sau licenţele acordate;
- cazurile în care Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei poate
decide suspendarea temporară sau încetarea
valabilităţii autorizaţiilor ori licenţelor
acordate;
- tarifele pentru acordarea sau
modificarea de autorizaţii/licenţe, precum şi contribuţia
anuală percepută de Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei de
la titularii şi solicitanţii de
licenţe
Hotărârea de Guvern nr.
1816/2004 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare al
Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul
Energiei, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 1023 din 05.11.2004,
stabileşte structura
organizatorică a ANRE, principalele atribuţii şi competenţe
ale
preşedintelui şi
vicepreşedintelui ANRE, domeniile de activitate specifice
departamentelor din cadrul ANRE, precum
şi modul de activitate al Comitetului de
Reglementare al ANRE, Consiliului
Consultativ al ANRE şi Comitetului de arbitraj.
4.3. Legislaţia română în
domeniul protecţiei mediului, specifică domeniului energetic
Legea nr. 137/1995
publicată în Monitorul Oficial nr. 304/30_decembrie 1995
privind protecţiei mediului. Abrogată
prin OUG nr. 195/22 decembrie 2005,
publicată în Monitorul Oficial
1196/30 decembrie 2005
Obiectul prezentei legi îl constituie
reglementarea protecţiei mediului, obiectiv de interes
public major, pe baza principiilor şi
elementelor strategice care conduc la dezvoltarea
durabilă a societăţii.
Principiile si elementele strategice ce
stau la baza prezentei legi, in scopul asigurării unei
dezvoltări durabile, sunt:
- principiul precauţiei in luarea
deciziei;
- principiul prevenirii riscurilor
ecologice si a producerii daunelor;
- principiul conservării
biodiversităţii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic
natural;
- principiul "poluatorul
plăteşte";
- înlăturarea cu prioritate a
poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav
sănătatea
oamenilor;
- crearea sistemului naţional de
monitorizare integrata a mediului;
- utilizarea durabila;
- menţinerea, ameliorarea
calităţii mediului şi reconstrucţia zonelor deteriorate;
- crearea unui cadru de participare a
organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei la
elaborarea si aplicarea deciziilor;
- dezvoltarea colaborării
internaţionale pentru asigurarea calităţii mediului.
Ordonanţa de
urgenţă nr. 195/2005 publicată în Monitorul Oficial nr.
1196/30_decembrie 2005 privind
protecţia mediului şi rectificată prin OUG
195/2005, publicată în Monitorul
Oficial nr. 88/31 ianuarie 2006 (abrogă Legea
protecţiei mediului nr. 137/1995,
modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
91/2002 aprobata si modificata prin Legea
nr. 294 din 27.06.2003)
Obiectul prezentei ordonanţe de
urgenţă îl constituie reglementarea protecţiei mediului,
obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc
la dezvoltarea durabilă a
societăţii.
Ordonanţa de urgenţă este
modificată şi aprobată prin Legea nr. 265/2006
Hotărârea de Guvern 448/19
mai 2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi
electronice, publicată în Monitorul
Oficial nr. 491/10 iunie 2005.
Hotărârea de Guvern
nr.459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia
Mediului, publicata în MO nr. 462/31.05.2005
Legea nr. 655/2001 (transpune
Directiva nr. 96/62/CEE) pentru aprobarea
Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei,
publicată în Monitorul Oficial nr.
773/04.12.2001
Legea nr.84/2006 pentru
aprobarea si completarea Ordonanţei de Urgenta nr.
152/2005 privind prevenirea, reducerea si
controlul integrat al poluării, publicata in
M.O. nr. 1078/30.11.2005 (abroga Legea nr.
645/2002 privind prevenirea, reducerea
si controlul integrat al poluării -
pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenta a
Guvernului nr. 34/2002, publicata in M.O.
nr. 901/12.12.2002)
Legea nr. 14/1997 – Tratatul
Cartea Energiei
Tratatul Cartea Energiei
Scopul tratatului - stabileşte cadrul
juridic pentru promovarea cooperării pe termen lung
în sectorul energetic, bazată pe
complementarităţi şi avantaje reciproce, în conformitate
cu obiectivele şi principiile Cartei.
Aspecte legate de mediu - să
minimizeze, de o manieră eficientă din punct de vedere
economic, impactul negativ asupra mediului
care are loc în interiorul sau în afara ariei
sale, pentru toate activităţile
din cadrul ciclului energetic din aria sa, luând măsurile de
securitate necesare:
îmbunătăţirea
eficienţei energetice, dezvoltarea şi folosirea surselor de energie
regenerabile, promovarea folosirii
combustibililor curaţi şi vor folosi tehnologii şi
mijloace tehnologice care reduc poluarea;
culegerea şi diseminarea
informaţiilor privind politicile energetice cu efecte benefice
asupra mediului şi eficiente din
punct de vedere economic şi cu privire la practicile şi
tehnologiile eficiente din punct de vedere
al costurilor;
conştientizarea opiniei publice
privind acţiunile cu impact asupra mediului din
sistemul energetic, în scopul prevenirii
sau al reducerii impactului negativ asupra
mediului, şi costurile legate de
diferitele măsuri de prevenire şi reducere;
Protocol cartei energiei privind eficienta
energetica si aspecte legate de mediu –
Lisabona - 17 dec.1994.
Scopul - defineşte principiile
politicii pentru promovarea eficienţei energetice ca o sursă
importantă de energie şi pentru
reducerea, în consecinţă, a impactului negativ al
sistemelor energetice asupra mediului. Mai
mult, el oferă direcţii privind dezvoltarea
programelor de eficienţă
energetică, indică domenii de cooperare şi oferă un cadru
pentru
dezvoltarea de acţiuni coordonate
şi de cooperare. Aceste acţiuni pot include
prospectarea, explorarea, producerea,
conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi
consumul de energie şi pot să se
refere la orice sector economic.
Obiective -
- promovarea politicilor de
eficienţă energetică, compatibile cu o dezvoltare durabilă;
- crearea condiţiilor - cadru care
să-i determine pe producători şi pe consumatori să
utilizeze energia cât mai economic
posibil, eficient şi benefic pentru mediu, în special
prin organizarea pieţelor de energie
eficiente şi printr-o reflectare cât mai mare a
costurilor şi beneficiilor legate de
mediu; şi - încurajarea cooperării în domeniul
eficienţei energetice
Principii de bază - politici de
eficienţă energetică şi cadrul legislativ adecvat de
reglementare care promovează:
- funcţionarea eficientă a
mecanismelor de piaţă, inclusiv formarea preţurilor după
criterii de piaţă şi o mai
mare reflectare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu;
- reducerea barierelor în calea
eficienţei energetice, stimulând astfel investiţiile;
- mecanisme pentru finanţarea
iniţiativelor în domeniul eficienţei energetice;
- educarea şi conştientizarea;
- diseminarea şi transferul de
tehnologii;
- transparenţa cadrului legislativ
şi de reglementare.
Carta Europeană a Energiei - Haga
1991 Tratatul de constituire a Comunităţii
Energiei - Atena 2005
Semnat intre Comunitatea Europeana ,pe de
o parte ;i un număr de state europene -
printre care şi România, precum si
Misiunea de Administrare Interimara a Naţiunilor
Unite in
Kosovo, pe de alta parte:
- se pun bazele unei pieţe interne
integrate de energie intre părţi.
- propune sa promoveze furnizarea de
electricitate si gaz la un nivel ridicat pentru
cetăţeni
Legea nr.271/2003 -
Hotărâre nr. 1856 din 22/12/200 privind plafoanele naţionale de
emisie pentru anumiţi poluanţi
atmosferici
Protocolul Convenţiei din 1979 asupra
poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe
lungi, referitor la poluanţii
organici persistenţi, adoptat
Protocolul Convenţiei din 1979 asupra
poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe
lungi, referitor la metale grele, adoptat
Protocolul Convenţiei din 1979 asupra
poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe
lungi, referitor la reducerea acidifierii,
eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic,
adoptat
- limitarea emisiilor de poluanţi cu
efect de acidifiere şi eutrofizare şi de precursori ai
ozonului, prin stabilirea plafoanelor
naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de
azot, compuşi organici volatili
şi amoniac, considerând anul 2010 ca an ţintă.
Legea nr.8/1991
Conventia asupra poluarii atmosferice
transfrontiere pe distante lungi, incheiata la
Geneva la 13 noiembrie 1979 - protejeze
omul si mediul sau inconjurator contra poluarii
atmosferice si se vor stradui sa limiteze
si, in masura posibilului, sa reduca in mod treptat
si sa previna poluarea atmosferica,
inclusiv poluarea atmosferica transfrontiere pe
distante lungi.
Legea nr.3/2001
Protocolul de
climatice, referitor la respectarea
angajamentelor de limitare cantitativă şi reducere a
emisiei de gaze cu efect de seră
faţă de nivelul anului 1989, în perioada obligatorie 2008-
2012, adoptat la 11 decembrie 1997;
Convenţia - cadru - Principii -
Revine în sarcina părţilor să ocrotească: sistemul climatic
în interesul generaţiilor prezente
şi viitoare, pe baza echităţii şi în funcţie de
responsabilităţile lor comune,
dar diferenţiate şi de capacităţile lor. În
consecinţă, revine
în sarcina ţărilor
dezvoltate-părţi să fie în avangarda luptei împotriva
schimbărilor
climatice şi a efectelor lor nefaste.
- Părţile studiază
măsuri - privind mai ales finanţarea, asigurarea şi transferul
de
tehnologii care trebuiesc luate în cadrul
convenţiei pentru a răspunde nevoilor şi
preocupărilor specifice ale
ţărilor în curs de dezvoltare-părţi în faţa efectelor
nefaste ale
schimbărilor climatice şi ale
impactului măsurilor de ripostă, în special în ţările
următoare:
a) mici ţări insulare;
b) ţări care au zone de
coastă situate puţin deasupra nivelului mării;
c) ţări care au zone aride sau
semiaride, zone de păduri şi zone supuse degradării
pădurilor;
d) ţări care au zone supuse
catastrofelor naturale;
e) ţări cu zone supuse secetei
şi deşertificării;
f) ţări care au zone cu o
puternică poluare a atmosferei urbane;
g) ţări care au ecosisteme
fragile, în special ecosisteme montane;
h) ţări a căror economie
este puternic tributară fie veniturilor obţinute din producţia,
transformarea şi exportul de
combustibili fosili şi de produse înrudite cu o mare putere
energetică, fie consumului
combustibililor şi produselor menţionate;
i) ţări fără litoral
şi ţări de tranzit
4.4. Legislaţia UE în domeniul
energiei şi pe probleme de mediu, transpunerea
legislaţiei naţionale pentru a
corespunde legislaţiei europene.
Legea nr. 199/2000 privind
utilizarea eficienta a energiei, Republicata in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 734 din 8 octombrie 2002
Scopul prezentei legi este crearea
cadrului legal necesar pentru elaborarea si aplicarea
unei politici naţionale de utilizare
eficienta a energiei, în conformitate cu prevederile
Tratatului Cartei energiei, ale
Protocolului Cartei energiei privind eficienta energetica si
aspectele legate de mediu si cu
principiile care stau la baza dezvoltării durabile.
Prin prezenta lege se instituie
obligaţii şi se stabilesc stimulente pentru producătorii şi
consumatorii de energie, in vederea
utilizării eficiente a acesteia.
In sensul prezentei legi, utilizarea
eficienta a energiei înseamnă a acţiona pentru
realizarea unei unităţi de
produs, bun sau serviciu fără scăderea calităţii sau
performantelor acestuia, concomitent cu
reducerea cantităţii de energie cerute pentru
realizarea acestui produs, bun sau
serviciu.
Legea nr. 199/2000 republicată în
2002 privind eficienţa energetică, instituie necesitatea
unor programe ce vizează întreg
lanţul energetic: producţie – transport – distribuţie –
utilizare şi vor include acţiuni
pentru:
promovarea cogenerării de mică
şi medie putere;
evaluarea impactului negativ asupra
mediului.
Directiva 2001/42/EC a
Parlamentului European si a Consiliului, care se refera la
evaluarea efectelor anumitor planuri si
programe asupra mediului („Directiva
SEA”) a intrat în vigoare la 21 iulie
2001. Aceasta Directiva
obliga autorităţile publice
sa considere daca planurile sau programele
pe care le pregătesc vin în întâmpinarea
scopului acestei Directive si, deci, daca
este necesara realizarea unei evaluări de mediu a
acestor propuneri, în conformitate cu
procedurile din Directiva. Directiva 2001/42/EC a
fost transpusa în legislaţia româna
prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru
planuri si programe (publicata în Monitorul Oficial,
partea I, nr. 707 din 5 august 2004).
Directivei 85/337/EEC, în ceea
ce priveşte evaluarea efectelor anumitor proiecte
publice si private asupra mediului
(„Evaluarea impactului asupra mediului sau
Directiva EIA”) a arătat ca este important sa se asigure o
aplicare si o implementare
consecventa în toata Comunitatea pentru a
realiza potenţialul maxim în ceea ce priveşte
protecţia mediului si dezvoltarea
durabila.
Directiva nr. 8/2004 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de
căldură a
pieţei interne.
HG nr.1076/2004 (HG SEA), în pregătirea planurilor si programelor lor. Poate fi util si
atunci când autorităţile iau în
considerare si Protocolul UNECE asupra evaluării
strategice de mediu, care a fost semnat si
de România la 21 mai 2003 în cadrul celei de-a
cincea Conferinţe Ministeriale „Mediu
pentru Europa”,
manual are la baza Ghidul privind implementarea Directivei 2001/42/EC privind
evaluarea efectelor anumitor planuri si programe
asupra mediului, elaborat de
Directoratul General - Mediu al Comisiei
Europene.
De aceea, documentul începe prin
analizarea domeniului de aplicare a acesteia, cu un
accent deosebit asupra conceptului de plan
si program, ca si a determinării efectelor
semnificative de mediu. Apoi este analizat
conţinutul raportului de mediu, cerinţele
necesare pentru asigurarea
calităţii, prevederile asupra consultării, natura
cerinţelor de
monitorizare
CARTEA VERDE - reprezintă o strategie europeana privind siguranţa in
alimentarea cu
energie - prioritate politica; respectarea
obligaţiilor de mediu – Protocolul de
ratificat de
Uniunea Europeana pe 4 mart.2002.
5. IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR OPTIME DE
ASIGURARE A
ÎNCĂLZIRII ÎN MUNICIPIUL
TÂRGOVIŞTE
Există mai multe tipuri de surse de
căldură care pot fi analizate în această lucrare de
strategie. În primul rând, se va analiza
optimizarea şi eficientizarea soluţiei existente de
alimentare cu căldură. O a doua
soluţie analizată este soluţia cu centrale de cogenerare de
zone.
În conformitate cu Regulamentul de
aplicare al Programului Termoficare 2006-2009 Calitate şi
Eficienţă, în lucrarea de
strategie se va analiza şi soluţia complet descentralizată, care
presupune
instalarea de centrale termice pe gaze în
fiecare apartament din Municipiul Târgovişte.
5.1. O soluţie de alimentare
centralizată dintr-o singură sursă a tuturor
consumatorilor de căldură din
Municipiul Târgovişte
La momentul actual în Municipiul
Târgovişte există o centrală de cogenerare cu motoare
cu ardere internă, care produce
energie electrică şi termică şi care are ca scop
alimentarea cu
căldură a consumatorilor urbani.
Schema de principiu a centralei este prezentată in figura 5.1.,
iar în figura 5.2. se prezintă schema
de principiu a sistemului de transport al energiei termice
pentru Municipiul Târgovişte.
Centrala de cogenerare este echipată cu 9 motoare, care au fost
instalate în două etape: prima
etapă a constat în instalarea unui motor cu o putere de 165 kWe,
iar în a doua etapă au mai fost instalate
9 motoare identice, cu o putere de 816 kWe fiecare.
Astfel puterea instalată a centralei
este de aproximativ 7500 kWe.
Partea de cogenerare din centrală,
adică motoarele cu ardere internă au fost alese în aşa
fel încât funcţionarea ei să fie
cât mai optimă, de aceea echipamentele de cogenerare au fost
dimensionate reieşind din cererea de
căldură pentru prepararea apei calde de consum. Figurile
5.3 şi 5.4 prezintă câteva
fotografii ale noii centrale.
În figura 5.3. se pot vedea prizele de aer
ale instalaţiei de ventilaţie amplasate la cota
0,0m si la cota 3,60m, cele 3 coşuri
exterioare de evacuare a gazelor arse precum şi gurile de
evacuare ale instalaţiei de
ventilaţie amplasate pe acoperişul clădirii
Iar în figura 5.4. se pot vedea
unităţile de cogenerare 1,4 si 7, tablourile de 0,4kV ale
generatoarelor şi parţial
instalaţia de ventilaţie şi traseele de cabluri de 0,4kV
Datorită faptului că centrala de
cogenerare deja există, pentru această variantă s-a analizat
creşterea eficienţei de
transport şi distribuţie a căldurii, adică reabilitarea
reţelelor termice.
Pentru executarea cât mai urgentă a
lucrărilor, s-au ales conducte preizolate termic,
conducte ce reprezintă o soluţie
tehnică modernă, viabilă, economică şi
nepoluantă.
Figura 5.3. Sala maşinilor in care sunt amplasate
unităţile de cogenerare.
Figura 5.4. Sala maşinilor in interior
Conductele preizolate asigură:
- reducerea pierderilor de energie şi,
implicit, scăderea costurilor de transport;
- rezistenţă, siguranţă şi
stabilitate în exploatare;
- au durabilitate în funcţionare de circa 30 de
ani;
- necesită un ritm scăzut de
reparaţii curente şi întreţinere comparativ cu conductele
izolate
în mod clasic;
- siguranţă la foc;
- nu produc zgomote şi vibraţii;
- sistemul de control al pierderilor de fluide,
respectiv firul de semnalizare, cu care sunt
dotate conductele preizolate, va semnaliza
şi localiza automat defectele de izolaţie sau
avariile;
- supravegherea continuă şi localizarea
automată a defectelor izolaţiei termice, detectarea
timpurie a defectelor în exploatare,
evaluarea diferenţiată a întinderii defectelor,
supravegherea permanentă a
pătrunderii umezelii în termoizolaţie.
Pentru toate reţelele termice
secundare se va monta conductă de recirculare a apei calde
de consum, izolate cu spumă
poliuretanică şi protejată cu manta din PVC. În principiu,
traseele
actualelor conducte de distribuţie
agent termic nu se vor modifica.
În tabelul 5.1. se prezintă
cantităţile anuale de energie electrică şi termică
produsă la
C.E.T. Târgovişte Sud.
Tabelul 5.1. Cantităţile anuale de energie
electrică şi termică produsă
LUNA Energie electrica produsă
MWh
Energie termica produsa
Gcal
Ianuarie 112,222 29953
Februarie 99,213 27927
Martie 109,101 21359
Aprilie 98,487 6710
Mai 91,875 5050
Iunie 94,085 3920
Iulie 81,121 3596
August 371,654 3700
Septembrie 3057,52 4000
Octombrie 4106,754 7117
Noiembrie 5076,748 19431
Decembrie 4993,734 23665
Total 2006 18292,51 156428
Evoluţia producţiilor anuale de
căldură a fost prezentată în capitolul 6, iar producţia
anuală de energie electrică
poate să crească până la aproximativ 60 GWh/an, în ipoteza
că toate
instalaţiile de cogenerare din C.E.T.
Târgovişte Sud, adică motoarele cu ardere internă, vor
funcţiona la sarcină maximă
8.000 h/an.
5.2. O soluţie de alimentare
semicentralizată, cu alimentare pe cvartaluri, din
centrale termice şi din centrale de
cogenerare, dimensionate pentru
asigurarea consumului rezidenţial
Varianta alimentării semicentralizate
cu căldură a analizat două soluţii de echipare:
centrală de cogenerare cu turbine cu
gaze şi centrală de cogenerare cu motoare cu ardere internă.
Pentru efectuarea calculelor Municipiul
Târgovişte a fost împărţit în 4 zone, în funcţie de
concentraţia consumului de
căldură. Figura 5.5 prezintă împărţirea Municipiului
Târgovişte în
cele patru zone cu punctele termice
aferente fiecărei zone.
În continuare sunt prezentate curbele
clasate pentru încălzire şi apă caldă pentru toate
cele 4 zone cu explicaţiile aferente:
Analizând figura 5.6. se pot trage
următoarele concluzii cu privire la zona I:
pentru varianta centrală de
cogenerare cu turbină cu gaze, dimensionarea sursei a fost
făcută după necesarul de
căldură pentru prepararea apei calde de consum;
turbina cu gaze a fost
supradimensionată din punct de vedere a producerii de energie
termică cu aproximativ 40 %;
pentru producerea căldurii în
instalaţiile de vârf s-au prevăzut atât arderea suplimentară,
cât şi utilizarea cazanelor de vârf;
debitul de căldură produs
folosind arderea suplimentară este de aproximativ trei ori mai
mare decât debitul de căldură
posibil a fi recuperat din gazele de ardere;
ponderea debitului de căldură
posibil a fi produs în cazanele de vârf este de aproximativ
18 %.
Analizând figurile 5.7. se pot trage
următoarele concluzii cu privire la zona I:
pentru varianta centrală de
cogenerare cu motoare cu ardere internă, dimensionarea sursei
a fost făcută după
necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum;
motorul cu ardere internă a fost
supradimensionat din punct de vedere a producerii de
energie termică cu aproximativ 20 %;
pentru producerea căldurii în
instalaţiile de vârf s-au prevăzut cazane de vârf;
ponderea debitului de căldură posibil a
fi produs în cazanele de vârf este de aproximativ
87 %.
Analizând figura 5.8. se pot trage
următoarele concluzii cu privire la zona II:
pentru varianta centrală de cogenerare cu
turbină cu gaze, dimensionarea sursei a fost
făcută după necesarul de
căldură pentru prepararea apei calde de consum;
turbina cu gaze a fost supradimensionată din
punct de vedere a producerii de energie
termică cu aproximativ 5 %;
pentru producerea căldurii în
instalaţiile de vârf s-au prevăzut atât arderea suplimentară,
cât şi utilizarea cazanelor de vârf;
debitul de căldură produs folosind
arderea suplimentară este de aproximativ trei ori mai
mare decât debitul de căldură
posibil a fi recuperat din gazele de ardere;
ponderea debitului de căldură posibil a
fi produs în cazanele de vârf este de aproximativ
42 %.
Analizând figurile 5.9. se pot trage
următoarele concluzii cu privire la zona II:
pentru varianta centrală de cogenerare cu
motoare cu ardere internă, dimensionarea sursei
a fost făcută după
necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum;
motorul cu ardere internă a fost
supradimensionat din punct de vedere a producerii de
energie termică cu aproximativ 2 %;
pentru producerea căldurii în
instalaţiile de vârf s-au prevăzut cazane de vârf;
ponderea debitului de căldură
posibil a fi produs în cazanele de vârf este de aproximativ
86 %.
Analizând figura 5.10. se pot trage
următoarele concluzii cu privire la zona III:
pentru varianta centrală de
cogenerare cu turbină cu gaze, dimensionarea sursei a fost
făcută după necesarul de
căldură pentru prepararea apei calde de consum;
turbina cu gaze a fost
supradimensionată din punct de vedere a producerii de energie
termică cu aproximativ 8 %;
pentru producerea căldurii în
instalaţiile de vârf s-au prevăzut atât arderea suplimentară,
cât şi utilizarea cazanelor de vârf;
debitul de căldură produs
folosind arderea suplimentară este de aproximativ trei ori mai
mare decât debitul de căldură
posibil a fi recuperat din gazele de ardere;
ponderea debitului de căldură
posibil a fi produs în cazanele de vârf este de aproximativ
32 %.
Analizând figurile 5.11. se pot trage
următoarele concluzii cu privire la zona III:
pentru varianta centrală de
cogenerare cu motoare cu ardere internă, dimensionarea sursei
a fost făcută după
necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum;
motorul cu ardere internă a fost
supradimensionat din punct de vedere a producerii de
energie termică cu aproximativ 11 %;
pentru producerea căldurii în
instalaţiile de vârf s-au prevăzut cazane de vârf;
ponderea debitului de căldură
posibil a fi produs în cazanele de vârf este de aproximativ
83 %.
Analizând figura 5.12. se pot trage
următoarele concluzii cu privire la zona IV:
pentru varianta centrală de
cogenerare cu turbină cu gaze, dimensionarea sursei a fost
făcută după necesarul de
căldură pentru prepararea apei calde de consum;
turbina cu gaze a fost
supradimensionată din punct de vedere a producerii de energie
termică cu aproximativ 13 %;
pentru producerea căldurii în
instalaţiile de vârf s-au prevăzut atât arderea suplimentară,
cât şi utilizarea cazanelor de vârf;
debitul de căldură produs
folosind arderea suplimentară este de aproximativ trei ori mai
mare decât debitul de căldură
posibil a fi recuperat din gazele de ardere;
ponderea debitului de căldură
posibil a fi produs în cazanele de vârf este de aproximativ
32 %.
Analizând figurile 5.13. se pot trage
următoarele concluzii cu privire la zona IV:
pentru varianta centrală de
cogenerare cu motoare cu ardere internă, dimensionarea sursei
a fost făcută după
necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum;
motorul cu ardere internă a fost
supradimensionat din punct de vedere a producerii de
energie termică cu aproximativ 4 %;
pentru producerea căldurii în
instalaţiile de vârf s-au prevăzut cazane de vârf;
ponderea debitului de căldură
posibil a fi produs în cazanele de vârf este de aproximativ
85 %.
Ca şi concluzii general valabile
pentru toate cele 4 zone se pot spune următoarele:
pentru centralele de cogenerare cu turbine
cu gaze ponderea producţiei de energie termică
în regim de cogenerare variază între
8 ÷ 20 %;
pentru centralele de cogenerare cu
turbine cu gaze ponderea producţiei de energie termică
în cazanele de vârf variază între 18
÷ 42 %;
pentru centralele de cogenerare cu motor
cu ardere internă ponderea producţiei de energie
termică în regim de cogenerare
variază între 13 ÷ 17 %;
cu excepţia zonei III, pentru cazul
centralei de cogenerare cu turbină cu gaze
echipamentele de bază au fost
supradimensionate mai mult decât pentru varianta centrală
de cogenerare cu motor cu ardere
internă.
Tabelul 5.2 prezintă necesarul de
căldură pentru încălzire şi pentru prepararea apei calde
de consum pentru fiecare punct termic
şi pentru fiecare zonă în parte.
Amplasarea centralelor de cogenerare de
zonă s-a considerat că se va face în aşa fel încât
să nu introducă modificări
majore a reţelei termice. În figura 5.5 sunt prezentate amplasamentele
aproximative ale centralelor de cogenerare
de zonă.
În calitate de combustibil pentru
centralele de cogenerare de zonă a fost ales gazul
natural. Pentru alimentarea cu combustibil
a centralelor de cogenerare s-a prevăzut o reţea de
gaze naturale.
Calculul efectuat pentru dimensionarea
echipamentelor din centralele de cogenerare a
avut la bază următoarele
ipoteze:
Cantitatea anuală de
căldură livrată în fiecare zonă este aceeaşi pentru
ambele variante de
echipare analizate;
Echipamentele de bază (de
cogenerare) au fost dimensionate reieşind din necesarul de
căldură pentru prepararea apei
calde de consum pentru a asigura o încărcare cât mai mare
a echipamentelor.
Tabelul 5.2 prezintă o sinteză a
datelor tehnice pentru fiecare soluţie de echipare pentru
fiecare zonă.
Tabelul 5.2. Sinteză a datelor tehnice pentru
fiecare soluţie de echipare pentru fiecare zonă
Parametru U.M. Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4
Necesar de căldură de bază
MW 1,45 2,40 3,51 5,43
Necesar total de căldură MW
10,41 17,62 23,67 37,11
CET cu TG
Numărul de TG 2 2 2 2
Puterea TG MW 0,3 0,465 0,663 1.235
Cantitatea anuală de
căldură produsă GWh 32,80 55,20 75,81 118,44
Cantitatea anuală de energie
electrică
produsă
GWh 4,05 7,37 10,36 18,84
Cantitatea anuală de combustibil
consumat GWh 40,76 69,51 96,01 154,10
CET cu MAI
Numărul de MAI 2 2 2 2
Puterea
Cantitatea anuală de
căldură produsă GWh 32,80 55,20 75,81 118,44
Cantitatea anuală de energie
electrică
produsă
GWh 12,41 14,52 25,32 40,50
Cantitatea anuală de combustibil
consumat GWh 53,03 82.46 119,39 185,87
Pentru asigurarea debitelor de
căldură de vârf pentru fiecare soluţie analizată au fost
prevăzute instalaţii de vârf.
Pentru centrala de cogenerare cu turbine
cu gaze s-a prevăzut arderea suplimentară, care
în general asigură aproximativ de 3
ori mai multă căldură decât instalaţia de bază,
adică turbina.
Pe lângă aceasta, pentru cazurile
când arderea suplimentară nu a fost suficientă s-a analizat şi
instalarea cazanelor de vârf.
Pentru centrala de cogenerare cu motoare
cu ardere internă ca instalaţii de vârf au fost
alese cazane.
5.3. Producerea descentralizată a
energiei termice
Soluţia este destul de
cunoscută, fiind preferată de majoritatea clienţilor care s-au
deconectat de la sistemul de alimentare
centralizată cu energie termică, în oraşele care dispun de
gaze naturale. Pentru fiecare apartament
din Municipiul Târgovişte se va instala câte o centrală
care să asigure atât încălzirea,
cât şi apa caldă de consum. Pentru această soluţie nu mai
este
nevoie să se asigure modernizarea
reţelelor care transportă şi distribuie agent termic, în schimb
este necesară o investiţie
masivă în reţeaua de gaze naturale.
5.3.1. Calculul consumului de combustibil
în soluţia descentralizată
Acest calcul va pleca de la ipoteza
că fiecare centrală de apartament va avea un
randament mediu anual de aproximativ 85%.
În continuare sunt prezentate consumurile
anuale de gaze naturale în ipoteza creşterii
confortului pentru ani 2006 ÷ 2010 (vezi
tabelul 8.3.).
Tabelul 5.3. Consumuri anuale de gaze naturale (MWh/an)
la producerea descentralizată a
căldurii în Municipiul Târgovişte după reabilitare
– ipoteza creşterii confortului-
Anul
Consum anual
încălzire
MWh/an
Consum
anual
apă
caldă
MWh/an
Consum
total
MWh/an
Consum
gaze
naturale
MWh/an
2006 138,35 95,05 233,41 274,60
2007 138,35 97,22 235,58 277,15
2008 163,72 111,08 274,80 323,29
2009 184,47 124,94 309,42 364,02
2010 205,23 138,80 344,03 404,74
5.4.
Modernizarea reţelelor termice
Pentru executarea cât mai urgentă a lucrărilor, s-au ales conducte preizolate termic,
conducte ce reprezintă o soluţie tehnică modernă, viabilă, economică şi nepoluantă.
Conductele preizolate asigură:
- reducerea pierderilor de energie şi, implicit, scăderea costurilor de transport;
- rezistenţă, siguranţă şi stabilitate în exploatare;
- au durabilitate în funcţionare de circa 30 de
ani;
- necesită un ritm scăzut de
reparaţii curente şi întreţinere comparativ cu conductele
izolate
în mod clasic;
- siguranţă la foc;
- nu produc zgomote şi vibraţii;
- sistemul de control al pierderilor de fluide,
respectiv firul de semnalizare, cu care sunt
dotate conductele preizolate, va semnaliza
şi localiza automat defectele de izolaţie sau
avariile;
- supravegherea continuă şi localizarea
automată a defectelor izolaţiei termice, detectarea
timpurie a defectelor în exploatare,
evaluarea diferenţiată a întinderii defectelor,
supravegherea permanentă a
pătrunderii umezelii în termoizolaţie.
Pentru toate reţelele termice
secundare se va monta conductă de recirculare a apei calde
de consum, izolate cu spumă
poliuretanică şi protejată cu manta din PVC. În principiu,
traseele
actualelor conducte de distribuţie
agent termic nu se vor modifica.
În continuare sunt prezentate câteva
imagini de la etapa de modernizare a reţelelor
termice etapa a IV-a, din 24.11.2006, a
Localităţii Târgovişte, Judeţul Dâmboviţa
Ţeavă preizolată
achiziţionată pentru circuitul
secundar depozitată
înainte de montaj
Accesorii preizolate (racorduri şi
coturi
zincate) achiziţionate pentru
circuitul secundar
depozitate
montaj
6. EVALUAREA EFORTULUI INVESTIŢIONAL
6.1. Evaluarea efortului
investiţional pentru varianta producere centralizată
În varianta producere centralizată
s-a considerat că sursa de producere a energiei
corespunde cu cerinţele actuale a
alimentării cu căldură. Majoritatea echipamentelor de
cogenerare au fost instalate la
sfârşitul anului 2006, de aceea se poate spune că echipamentele
sunt practic noi, deci nu au o uzură.
Pentru a creşte randamentul
utilizării energiei la consumator în această variantă, trebuie
prevăzute investiţiile pentru
modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie. Această
măsură
este necesară pentru a reduce
pierderile de energie în reţeaua termică de la aproximativ 45 %
până la aproximativ 20 %.
După cum a fost precizat în
capitolele anterioare, lungimea totală a reţelei de transport
apă fierbinte de
km. Starea tehnică a acestei
reţele este destul de proastă şi este necesar să se
realizeze înlocuirea
totală a acesteia cu o conductă
modernă, tur-retur, care să fie dimensionată în conformitate cu
cererea actuală de energie
termică a consumatorilor din Municipiul Târgovişte. Tabelul 9.1.
prezintă estimările privind
valoarea totală a investiţiei pentru acest proiect. Pentru
actualizarea
valorilor la momentul 2007, s-a considerat
constantă valoarea în euro a investiţiei în proiect şi sa
calculat valoarea în RON, la data
realizării strategiei (1 euro = 3,38 RON).
Tabelul 6.1. Valori de investiţii pentru
reabilitarea reţelei primare
Nr. Specificaţii Valoare
1 Valoare investiţii reţea
primară, RON 55.391.753
2 Valoare investiţii reţea
primară, Euro 16.634.160
Datele privind necesarul de
investiţii pentru reabilitarea reţelei secundare au fost
estimate de către consultant, luându-se
în consideraţie şi preţurile specifice pentru lucrările
care
deja au fost efectuate de către
beneficiar. Valorile sunt
prezentate în tabelul 6.2.
Tabelul 6.2. Valori de investiţii pentru
reabilitarea reţelelor secundare
Nr. Specificaţii Valoare
1 Valoare investiţii reţele
secundare, RON 49.945.584
2 Valoare investiţii reţele
secundare, Euro 14.776.800
6.2. Evaluarea efortului
investiţional pentru varianta producere semidescentralizată
În varianta producere
semidescentralizată Municipiul Târgovişte a fost împărţit
în 4 zone.
Pentru fiecare dintre aceste zone s-a
considerat că se va construi o centrală de cogenerare zonală.
Variantele de echipare pentru centralele
zonale au fost alese ca fiind turbine cu gaze şi motoare
cu ardere internă. Pentru fiecare din
aceste variante s-a estimat investiţia. Pentru a se putea
compara efortul investiţional din
această variantă cu celelalte variante, investiţia va fi
însumată
pentru toate cele patru zone. Pentru
această variantă s-a estimat şi investiţia în reţeaua
de gaze
naturale care să alimenteze cu
combustibil centralele zonale.
La fel ca şi în varianta de producere
centralizată, pentru a creşte randamentul utilizării
energiei la consumator în această
variantă, trebuie prevăzute investiţiile pentru modernizarea
reţelelor de transport şi
distribuţie. Această
măsură este necesară pentru a reduce pierderile de
energie în reţeaua termică de la
aproximativ 45 % până la aproximativ 20 %. Datorită faptului că
centralele zonale sunt amplasate mai
aproape de consumator s-a redus şi lungimea reţelei de
transport, care pentru această
variantă este de aproximativ
Tabelul 6.3. prezintă estimările
privind valoarea totală a investiţiei în varianta echipării
cu turbină cu gaze, pentru
următoarele componente:
investiţia în centralele zonale;
investiţia în reţeaua de gaze
naturale;
investiţia în modernizarea
reţelei de transport;
investiţia în modernizarea
reţelei de distribuţie.
Pentru actualizarea valorilor la momentul
2007, s-a considerat constantă valoarea în euro
a investiţiei în proiect şi s-a
calculat valoarea în RON, la data realizării strategiei
(1 euro= 3,38 RON).
Tabelul 6.3. Valori de investiţii pentru varianta
echipării cu turbine cu gaze
Nr. Specificaţii Valoare
1 Valoare investiţii reţea
primară, RON 139.464.218
2 Valoare investiţii reţea
primară, Euro 41.261.603
Tabelul 6.4. prezintă estimările
privind valoarea totală a investiţiei în varianta echipării
cu motoare cu ardere internă, pentru
următoarele componente:
investiţia în centralele zonale;
investiţia în reţeaua de gaze
naturale;
investiţia în modernizarea
reţelei de transport;
investiţia în modernizarea
reţelei de distribuţie.
Pentru actualizarea valorilor la momentul
2007, s-a considerat constantă valoarea în euro
a investiţiei în proiect şi s-a
calculat valoarea în RON, la data realizării strategiei
(1 euro= 3,38 RON).
Tabelul 6.4. Valori de investiţii pentru varianta
echipării cu motoare cu ardere internă
Nr. Specificaţii Valoare
1 Valoare investiţii reţea
primară, RON 155.080.673
2 Valoare investiţii reţea
primară, Euro 45.881.856
6.3. Evaluarea efortului
investiţional pentru varianta producere descentralizată
În varianta producere descentralizată
s-a considerat că fiecare apartament o să fie echipat
cu o centrala termica murală cu o putere
de 20 kW. Numărul apartamentelor a fost considerat cel
prognozat pentru sfârşitul anului
2007. În afară de investiţia în centrale murale s-a mai estimat
şi
investiţia în reţeaua de gaze
care este necesară pentru a alimenta cu combustibil aceste centrale.
În tabelul 6.5. se prezintă valoare
investiţiei totale pentru această variantă.
Tabelul 6.5. Valori de investiţii pentru varianta
producere descentralizată
Nr. Specificaţii Valoare
1 Valoare investiţii reţea
primară, RON 49.069.691
2 Valoare investiţii reţea
primară, Euro 14.517.660
6.4. Investiţii pentru creşterea
eficienţei la consumul de energie termică
Pentru a eficientiza consumul de energie
pe lângă modernizarea surselor de producere a
căldurii, reţele de transport
şi reţele de distribuţie, trebuie reabilitate din punct de
vedere termic
şi clădirile care sunt
alimentate cu căldură din sistemul centralizat.
Costurile specifice pentru reabilitarea
termică a unui apartament sunt extrem de dificil de
estimat. Ele depind foarte mult de tipul
apartamentului, de vechimea lui, de modul de amplasare
a ferestrelor, etc. Pentru estimarea
investiţiei în lucrările care sunt necesare pentru un apartament
convenţional, se vor utiliza
preţurile de pe piaţa actuală, valabile pentru reabilitarea unei
locuinţe. Este evident că, în
cazul aplicării unui program coerent, acest preţuri pot să
scadă foarte
mult, dar această estimare este,
practic, imposibilă la nivelul unui oraş de mărimea Municipiului
Târgovişte, cu păstrarea unui
grad relativ mare de precizie a datelor. Tabelul 6.6. prezintă lista de
operaţiuni minimale care trebuie
realizate pentru creşterea eficienţei energetice la un apartament,
cu preţurile specifice aferente.
Tabelul 6.7 prezintă estimările privind investiţiile necesare
pentru
creşterea eficienţei energetice
la nivelul tuturor apartamentelor alimentate cu căldură din
sistemul centralizat din Municipiul
Târgovişte.
Tabelul 6.6. Valori de investiţii pentru
reabilitarea unui apartament
Nr. Specificaţii Valoare
(RON)
Valoare
(euro)
1 Ferestre termopan 5.280 1.500
2 Robinete termostatate 633,6 180
3 Înlocuire calorifere 1.760 500
4 Distribuţie orizontală 1.056
300
5 Contorizare apă caldă şi
rece 528 150
6 Izolaţii exterioare 2.112 600
7 Total apartament 11.369,6 3.230
Tabelul 6.7. Valori de investiţii pentru
reabilitarea apartamentelor din Municipiul Galaţi
Nr. Specificaţii Valoare
1 Valoare investiţii consumatori, RON
114.872.883
2 Valoare investiţii consumatori,
Euro 33.986.060
După cum se poate observa,
investiţia estimativă pentru reabilitarea tuturor
apartamentelor din Municipiul
Târgovişte se ridică la valori foarte mari. Aceste lucrări nu se
pot
realiza decât printr-un program de
creştere a eficienţei energetice la nivelul întregului oraş.
6.5. Ordinea de prioritate a
investiţiilor propuse
Prioritatea investiţiilor propuse va
putea fi decisă doar după efectuarea analizei
economice. Totuşi, din analiza
valorilor de investiţii, prin comparaţie cu nivelul pierderilor de
energie pe fiecare sector al sistemului de
producere, transport, distribuţie şi consum de energie
termică rezultă ca evident
că cel mai eficient mod de alocare a banilor este reabilitarea
completă
a sistemului de transport şi
distribuţie şi păstrarea sursei existente de producere a
energiei.
Tabelul 6.8. prezintă ordinea
priorităţilor de investiţie pentru varianta producerii
centralizate de energie.
Tabelul 6.8. Ordinea de priorităţi a
proiectelor propuse pe baza valorilor de investiţii
Nr. Proiecte de reabilitare
1 Reabilitare sistem de distribuţie
2 Reabilitare sistem de transport apă fierbinte
3 Reabilitare termică a clădirilor
7. IDENTIFICAREA SURSELOR POSIBILE DE
FINANŢARE
Principalul punct slab al proiectului de
reabilitare a sistemului de alimentare centralizată
cu energie termică din Municipiul
Târgovişte este faptul că depinde într-o măsură
covârşitoare
de un combustibil a cărui
evoluţie a tarifului este necunoscută sau greu de estimat.
Principala oportunitate se referă la
faptul că Sistemul Energetic Românesc va trebui să
înlocuiască în curând şi în
perspectivă sursele de energie termică şi electrică aflate
în prezent în
exploatare. Alimentarea cu energie
termică a locuitorilor din Târgovişte reprezintă un serviciu
sigur, pe durată lungă de timp.
Scopul acestei analize este identificarea posibilelor surse de
finanţare pentru soluţia care va
fi declarată optimă pe baza criteriilor de analiză
tehnicoeconomică.
7.1. Prezentare generală. Posibile
surse de finanţare. Riscuri asociate
Sursele de capital pentru acoperirea
necesarului investiţional pot fi autohtone sau/şi
externe.
Cele autohtone ar putea cuprinde:
♦ programe promovate la nivel
naţional: Programul Termoficare 2006-2009 Calitate şi
Eficienţă este destinat
finanţării unei părţi din investiţia necesară
reabilitării sistemelor de
alimentare centralizată cu energie
termică.
♦ alocaţiile bugetare. Aceste
alocaţii pot fi doar parţiale. Sunt foarte utile dacă se pune
problema unor garanţii care iau în
considerare astfel de alocaţii, respectiv participaţii ale
statului. Chiar şi pentru o astfel de
finanţare, rentabilizarea Distribuitorului de Energie
Termică este absolut necesară.
♦ autofinanţarea, inclusiv
printr-o formă directă sau indirectă de listare a valorii de
piaţă a
Sistemului de producere, transport şi
distribuţie implicat în proiect.
♦ piaţa internă de capital
(corporate bonds),
♦ parteneriatul public-privat si
creditele interne.
Cele externe ar putea cuprinde:
o fonduri strucurale şi de coeziune;
o credite directe obţinute de la
bănci de dezvoltare sau de investiţii;
o finanţare de proiect, cel
puţin unul din finanţatorii proiectului fiind o entitate privată
străină.
Desigur, este încă dificil de
precizat dacă creşterea continuă a preţurior la energie va
fi
benefică pentru activitatea de
distribuţie. Sunt identificate următoarele pericole:
♦ costurile să crească
proporţional cu preţurile;
♦ strategia de independentizare a
consumului de energie a României face faţă şi va face
faţă
tendinţelor de globalizare. Astfel,
centralele şi activităţile de distribuţie vor fi sau vor
putea fi cumpărate sau asociate unor
parteneriate. Cumpărarea lor nu este urmată
întotdeauna de reabilitarea sau
retehnologizarea activităţilor. În condiţiile în care costurile
de reabilitare încep să devină
echivalente investiţiilor noi, iar investiţiile în tehnologii noi
nu mai sunt prohibitive, distribuţia
de energie termică va avea destule limite şi restricţii;
♦ chiar dacă distribuţia
de energie termică va avea alocaţii financiare sau bugetare în
continuare, aceasta nu înseamnă
că nu se vor cere îndeplinite condiţii financiare din ce în
ce mai restrictive;
Evoluţia consumului de energie este
crescătoare în acest moment. Apar însă evoluţii de
piaţă pe care distribuţia
de energie termică trebuie să le urmeze pentru a preveni anumite
efecte
nedorite. Obiectivele pieţei sunt, uneori, cu totul
altele decât obiectivele unui producător de
energie, iar dacă acel
producător nu îndeplineşte criteriile pieţei, singura
soluţie este să
supravieţuiască suficient timp
cât să se poată adapta.
Oportunităţi de finanţare:
Programul „Termoficare 2006-2009
calitate şi eficienţă”
Finanţarea Programului „Termoficare
2006-2009 calitate şi eficienţă se va face prin
contractarea de către Ministerul
Finantelor Publice a unor imprumuturi, pentru minim 15
ani, în conformitate cu Legea 313/2004 a
datoriei publice. Acesta este destinat finanţării
unei părţi din investiţia
necesară reabilitării sistemelor de alimentare centralizată cu
energie termică. Valoarea de
investiţii estimată a Programului este de 13.419,4 milioane
de lei (inclusiv taxele si impozitele
platite pe teritoriul Romaniei), iar valoarea
imprumuturilor, este de aproximativ
12.172,3 milioane de lei eşalonat, prin care se va
sigura finanţarea Programului în
perioada 2006-2009, în funcţie de rezultatele din
Strategiile de alimentare cu energie
termică şi a Studiilor de fezabilitate realizate de către
autorităţile locale
(diferenţa de 1.247,1 milioane de lei este asigurată ca surse proprii
pentru anul 2006 şi 2007 conform
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 48/2004
pentru adoptarea unor măsuri privind
furnizarea energiei termice populaţiei, pentru
încălzirea locuinţei şi
prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate
de alimentare cu energie termică, cu
modificările şi completările ulterioare). Rambursarea
imprumuturilor pentru prima componenta, ce
tine de reabilitarea sistemului centralizat de
producere si distributie a energiei
termice pina la usa blocului, se va face in procent de
50% (circa 4.011,7 milioane RON) din
bugetul MAI si respectiv 50% (4.011,7 milioane
RON) din bugetele Consiliilor Locale care
vor beneficia de acest program. La aceste
sume se vor adauga dobinzile, comisioanele
si alte costuri aferente imprumuturilor.
Pentru cea de-a doua componenta, ce se
refera exclusiv la modernizarea retelelor in
interiorul imobilelor, precum si la
realizarea izolarii termice a acestora, imprumuturile
vor fi rambursate in rate de catre
proprietarii cladirilor ce vor beneficia de program.
Astfel, pentru refacerea retelelor
interioare ale imobilelor si pentru contorizarea la nivel
de apartament, fondurile necesare sint de
aproximativ 2.748,9 milioane RON, iar pentru
reabilitarea termica a cladirilor ajung la
circa 1.400 milioane RON, sume la care se
adauga costurile aferente creditelor.
„Sumele necesare vor fi contractate integral sub
forma de credite de catre stat, iar
autoritatile locale vor incheia contracte cu asociatiile de
propietari pentru partea ce tine de
reabilitarea retelelor interioare si de izolarea termica a
cladirilor. Plata va fi facuta de catre
cetatenii beneficiari prin factura de intretinere intr-un
termen de 10-15 ani, in asa fel incit
efortul financiar sa fie cit mai usor de suportat;
Bugetul local
Finanţarea de la bugetul local va
acoperi cota de finanţare absolut necesară pentru
contractarea oricărui tip de
finanţare;
Sursele proprii operatorului
O cota parte din profitul operatorului
poate fi reinvestit pentru finalizarea lucrărilor
propuse prin proiect.
În continuare, sunt prezentate două
scheme de finanţare utilizate în condiţiile unor
proiecte mari din domeniul energetic. Ele
au la bază un parteneriat dintre un grup de finanţatori
cu interese cel mult conexe cu proiectul
(obiect de plasamente de capital) şi distribuţia de energie
termică. Condiţia
esenţială este ca parteneriatul să fie între proprietate şi
tehnologie. Obiectul
finanţării este Proiectul –un
schimb de proprietate sau utilizare a proprietăţii contra tehnologie.
• Scheme de tip offset.
• Scheme cu garanţii electronice.
Tabelul 7.1. Rata internă de recuperare
aşteptată de diferitele categorii de investitori
Investitorul potenţial RIR dorita sau
ceruta
Investitor strategic 17-20%
IPP 18-20%
Utilitate privata >18%
BERD, BIRD, IFC, altele >15%
Investitor instituţional 24-30%
Finanţatori privaţi cu scheme de
finanţare
cu gestionare separată a activelor
12%
7.2. Scheme de finanţare pentru o
Companie de Proiect. Soluţii de tip parteneriat
Toate schemele de finanţare de acest
fel se bazează pe două alegeri pe care toţi
participanţii trebuie să le
facă. Aceste alegeri se referă la:
- tipul de parteneriat ales pentru
proiect;
- contribuţia fiecărei
părţi.
Parteneriatul în acest proiect poate fi:
- parteneriatul între două
părţi;
- parteneriatul între cele două
părţi şi terţi, inclusiv finanţatori.
Soluţie principală. Parteneriatul Distribuitorului de Energie
Termică cu
furnizorul de echipamente.
Soluţii secundare derivate: Parteneriat Distribuitorului de Energie
Termică cu
furnizorul de echipamente şi,
împreună, cu finanţator şi
fondul de garantare asociat.
Schema financiară se derulează,
în acest caz, astfel:
Fiecare firmă contribuie cu active –
echipamente pe care le poate susţine printr-un credit
furnizor, de exemplu.
Firma nou creată are la
dispoziţie capitalul iniţial, iar pentru implementarea proiectului
este obligată să atragă
surse financiare.
Avantajele unei astfel de soluţii:
- separarea responsabilităţilor
dintre partenerii contributori şi proiect este, de obicei,
benefică. Atât sub aspect managerial
cât, mai ales, sub aspect juridic. În plus, se poate
conta pe parteneriatul public privat.
- separarea aspectelor privind bonitatea partenerilor,
bonitatea firmei mixte şi rentabilitatea
afacerii.
Firma este dedicată dezvoltării
afacerii. Aceasta implică şi simplificarea administrării
acesteia şi, mai greu sesizabil,
reducerea cheltuielilor şi, ca efect, reducerea costurilor.
Dezavantajele unei astfel de soluţii:
- confuzia aproape permanentă între
drepturile şi obligaţiile partenerilor în cadrul firmei şi
drepturile şi obligaţiile
aceloraşi parteneri în cadrul proiectului.
- politica de preţ, de obţinere
şi utilizare a profiturilor este la nivelul firmei. Firma este
condusă conform acţionariatului
şi respectând interesele firmei şi a dezvoltării afacerii,
iar nu neapărat respectând interesele partenerilor, anume intereselor pentru care s-au
asociat. De foarte multe partenerii au
interese diferite cum ar fi:
o Refacerea unei anumite situaţii
financiare sau dezvoltarea afacerilor sau motive
legate de piaţă
o Vânzarea/Furnizarea unor echipamente
anume.
7.3. Regimul garanţiilor
Pentru contractele cu finanţare de
tip credit sunt necesare garanţii. Garantorul poate fi
unul dintre pareneri sau un partener
terţ care poate oferi suficiente garanţii.
a. Terenuri. Clădiri.
b. Echipamente.
c. Contracte ferme.
Tabel 7.2. Obţinerea garanţiilor
Obţinere
Garanţii legate de afacerea în sine
Contracte de furnizare pe termen mediu şi/sau lung.
Garanţii de bună execuţie
Contracte şi clauze de bună execuţie
Garanţii materiale ale
participanţilor
la proiect
Gajuri şi contracte de asigurare
pentru contribuţiile părţilor –
inclusiv garanţii legate de terenuri.
Orice garanţii colaterale Contract
PPA sau similar cu clauză de „plată înainte de toate” din
partea distribuitorului de energie
electrică şi/sau termică
Tabel 7.3. Ofertarea garanţiilor
Ofertă Administrare
Către finanţatorii asociaţi
sau partenerii de
finanţare
Obţinerea unor dividende suficiente
şi plăţi regulate ale
ratelor
Garanţii materiale ale
implementatorului, altul
decât firma mixtă: constructor,
furnizor de
utilaje, echipamente, montator, etc.
Garanţiile sunt negociabile şi
pot fi, în anumite condiţii,
titluri. Un contract de implementare,
realizare bine făcut
poate permite clauze asiguratorii, pe de o
parte şi reparatorii,
pe de altă parte.
Aceste garanţii nu trebuie să
fie aceleaşi cu
garanţiile oferite pentru
obţinerea creditelor
furnizor. Poate fi vorba de garanţii
colaterale
Aceste garanţii ar trebui să
depăşească valoarea creditelor,
de obicei cu minim 50% şi cu maximum
200%.
Clauză de primordialitate
negociabilă
Cele mai importante sunt contractele de
furnizare de lungă durată cu înţelegeri privind
preţurile şi evoluţia lor
de-a lungul perioadei de contractare. De exemplu, se poate porni cu un
preş rezonabil de mare, mai mare
decât tarifele reglementate şi care va avea o evoluţie
descrescătoare, eventual cu o
anumită rată. Pe ansamblu, preţurile şi evoluţia lor
trebuie să
răspundă intereselor
iniţiale ale investitorilor privind perioada de recuperare a
investiţiei, dar şi
cele pe termen mai lung, ale furnizorilor.
Un aspect important este
tranzacţionarea drepturilor asupra energiei produse. Este vorba
de o piaţă derivată dar cu
pondere din ce în ce mai mare.
7.4. Tipuri de garanţii
Soluţia generală, luată în
considerare cu precădere pentru schemele de finanţare a unor
astfel de proiecte, este:
- Crearea unei firme mixte care să
administreze proiectul. Proiectul va fi tratat drept o
afacere şi administrat ca atare.
- Activele puse la dispoziţia noii
firme se vor putea constitui drept garanţii. Vor fi necesare
de acoperit din alte surse atrase doar
cheltuielile efective de implementare a proiectului,
eventual numai capitalul de lucru
iniţial.
- Firma este titulara activelor şi
reface evaluarea acestor active.
- Obţinerea creditelor necesare
şi implementarea proiectului.
În aceste condiţii firma mixtă
poate încerca creditarea pe baza activelor sale şi poate
încerca un credit bazat pe garanţiile
partenerilor (în limitele bonităţii lor), garanţiile oferite de
activele sale, garanţii oferite de
portofoliul de contracte.
7.5. Condiţii considerate drept
optime pentru creditare
Condiţii optime sunt considerate următoarele:
- dobânda de maxim 7.8% (fără comisioane bancare, acestea de cel mult 1.8%);
- perioada de graţie: minimum 1.5 ani
- rambursări trimestriale pe o perioadă totală de max. 10 ani.
Condiţii financiare optime pentru
derularea proiectului:
- Rata anuală a amortizării:
max. 9%.
- Rata anuală a deprecierii leului:
5%.
- Dobânda creditelor overdraft: max. 8%
pentru euro.
- Rata de recuperare a creanţelor:
minim 93% anual.
- Întârzieri de plată individuale
acceptabile de maximum 60 zile. Per ansamblu: maximum
de 45 zile.
- Rotaţia capitalurilor: cel
puţin 2.
- Cifra de afaceri anuală
minimă: 3.000.000 euro.
- Utilizarea provizioanelor este
recomandabilă – în limitele 1.5% - 9%. Suma dintre
provizioane şi amortizare nu trebuie
să depăşească 9%.
7.6. Scheme de finanţare alternative
A. Scheme de tip offset.
Dacă o comunitate de afaceri
(producători de echipamente şi utilaje, industriaşi,
autorităţi
în domeniu, carteluri financiare sau
industriale sau chiar politice, înţelegeri şi/sau cooperări
internaţionale) doresc să
vândă echipamente, utilaje, tehnologii sau numai oportunităţi de
tip
credit-furnizor, atunci ei pot propune o
schemă de finanţare de tip offset.
Dacă:
• oferta de vânzare (echipamente, utilaje,
proiecte complexe, tehnologii) nu se referă la
obiective sau proiecte economice ci de
natură socială, politică, strategică sau majoritar de
natură non-economică sau
non-financiară, aşa cum este cazul tehnologiilor care nu sunt
livrate pentru scopuri economice sau
pentru realizarea unor proiecte economice pro-profit şi
dacă
• sumele care se referă la
respectivele achiziţii de tehnologii sunt rambursabile.
Atunci:
• Ofertantul poate propune deschiderea
unor oportunităţi de finanţare (linii de credit, surse de
finanţare avantajoase etc.) în
sumă egală sau echivalentă cu valoarea ofertei de vânzare
acceptate.
• Ofertantul se obligă să preia
o parte din riscurile privind finanţarea – inclusiv cel mai
important: accesul nerestrictiv la
finanţări. Condiţia esenţială este ca acea entitate
(cumpărătorul sau
cumpărătorii sau autorităţile decidente) care a acceptat
oferta să propună
proiecte pentru finanţare. Aceste
proiecte trebuie să fie din domeniul economic, deci să aibă
o anumită rentabilitate, să fie
bancabile şi, în general, să permită obţienea de profituri
care,
per ansamblu să fie echivalente sumei
din oferta iniţială – pe durata de viaţă a proiectului.
Ideea este ca ofertantul să
permită sau să contribuie la realizarea de proiecte care să
permită, la rândul lor, compensarea
sau echivalarea sumei ofertei iniţiale. Altfel spus, să dea
posibilitatea cumpărătorului
să îşi recupereze, prin proiecte economice, banii plătiţi
în proiecte
non-economice. Aceste proiecte economice
vor avea finanţarea asigurată prin diligenţele
ofertantului de tehnologii.
În cazul Proiectului de Investiţii de
următoarele condiţii;
• proiectul să fie economic viabil.
• proiectul să fie considerat un salt
tehnologic – inclusiv prin atingerea unor standarde
europene în domeniu.
• proiectul să fie gestionat separat
pentru a nu exista suspiciunea de „îngropare” a banilor în
Sistem.
• proiectul să fie acceptat ca atare
de autorităţi şi/sau de gestionarul fondurilor offset.
B.
Scheme cu garanţii electronice.
Schemele de acest tip se referă şi se aplică la proiectele de mari dimensiuni (de obicei
pentru obiectivele „la cheie”) şi care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
- permit ca finanţatorul să fie sau să rămână proprietarul activelor a căror achiziţie urmează
să fie finanţată:
echipamente, utilaje, tehnologii etc. Aceste active sunt gestionate sau
gestionabile separat de operarea
echipamentelor, utilajelor, etc. Gestionarea activelor este
non-profit pe când operarea echipamentelor
este o activitate orientată către profit, cel
puţin suficient pentru continuarea
activităţilor.
- operatorul trebuie să
deţină capitalul de lucru al operării.
- proiectul este viabil economic pentru o
perioadă suficientă.
Schema financiară este neuzuală
pentru România şi are următoarele etape – pentru un
proiect suficient de mare.
Etapa I. Se pregăteşte un studiu
de prefezabilitate pentru proiectul care urmează să fie
propus.
Etapa II. Se emit garanţii – minime
sau cu scheme auxiliare de susţinere a garanţiilor –
temporare de tip MT79x. Aceste
garanţii sunt retrase la momentul acceptării
finanţării şi nu
implică riscuri pentru emitent. Tot în această etapă se
stabilesc
participanţii la proiect.
Etapa III. Se deschide finanţarea –
numai pentru echipamentele, utilajele, tehnologiile
agreate de finanţator. Întreaga finanţare
este în gestiunea finanţatorului.
Etapa IV. Se realizează proiectul.
Toate activele rămân în proprietatea finanţatorului cu
excepţia activelor (terenului,
clădirilor) puse la dispoziţie pentru proiect dar care
nu pot fi înstrăinate pe toată
durata proiectului. Implementarea proiectului este
de competenţa solicitantului de
fonduri.
Eapa V. Proiectul devine un parteneriat
între un gestionar non-profit a activelor
proiectului
şi operatorul proiectului.
8. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ
COMPARATIVĂ A
SOLUŢIIILOR PROPUSE
8.1. Scopul analizei economice.
Identificarea şi evaluarea
costurilor şi veniturilor corespunzătoare diverselor proiecte de
reabilitare şi modernizare a
componentelor din sistemul de alimentare centralizată cu
energie termică;
Compararea costurilor şi veniturilor
pentru scenariile propuse;
Stabilirea unui clasament al proiectelor
propuse pe baza eficienţei tehnico-economice
analizată cu ajutorul indicatorilor
de performanţă consacraţi;
Analiza de sensibilitate a principalilor
indicatori de performanţă la variaţii ale datelor
economice de intrare; validarea
clasamentului scenariilor propuse.
Evaluarea proiectelor energetice se
efectuează în conformitate cu standardele acceptate
pe plan internaţional, indicatorii
activităţii financiare estimându-se pornind de la fluxul financiar
prognozat. Pentru o investiţie nouă, fluxurile
financiare trebuie să se refere atât la perioada de
realizare a acesteia, cât şi la o
parte semnificativă din durata de viaţă a instalaţiei.
8.2. Ipoteze de analiză a proiectelor
propuse
Realizarea unui program de investiţii
la nivelul unui oraş de mărimea Municipiului
Târgovişte presupune o perioadă
de timp destul de lungă pentru lucrările de construcţii şi
montaj.
Ca urmare, analiza economică va
ţine seama de posibilităţile practice de realizare a
lucrărilor.
Tabelul 8.1. oferă o imagine
estimativă a graficului de timp pentru implementarea proiectelor
de creştere a eficienţei
energetice pentru fiecare segment al reţelei de alimentare
centralizată cu
căldură.
Tabelul 8.1. Graficul de execuţie a proiectelor pe
diverse segmente
Proiecte Perioada (ani) 0 1 2 3 4 5 6 7 8
9 10
Studii
Centrale Proiectare
zonale
Construcţii-montaj
Studii
Proiectare
Reabilitare
reţea
primară Construcţii-montaj
Studii
Proiectare
Reabilitare
reţea
secundară Construcţii-montaj
Studii
Proiectare
Reabilitare
termică
locuinţe Construcţii-montaj
Din grafic se observă că,
dacă se respectă un program riguros de implementare a
proiectelor, la sfârşitul anului
2010, CET Târgovişte Sud, împreună cu reţeaua primară ar
putea
intra în funcţiune complet
reabilitate. Ţinând cont
de acest lucru, se va considera drept moment
de referinţă al analizei
economice începutul anului 2011.
Calculele pentru toate variantele au fost
făcute doar pentru soluţia care ia în consideraţie
creşterea confortului la consumator
şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie.
Foarte importantă este şi
evoluţia tarifelor la combustibili pe parcursul derulării
proiectelor de reabilitare şi a
funcţionării sistemului de alimentare centralizată. Este foarte
greu
de făcut o prognoză privitoare
la această evoluţie, ca urmare, au fost folosite date care merg cel
mult până la nivelul anului 2015. După acest an, valorile estimate au
rămas constante. O
altă
ipoteză deosebit de importantă o
reprezintă faptul că, după reabilitare, cheltuielile fixe,
reprezentate în principal din personalul
angajat în prezent, se vor diminua semnificativ.
8.3. Indicatori economici de
performanţă. Metodologii de calcul.
Analiza economică presupune calculul
indicatorilor financiari ai proiectelor. Pentru
aceasta s-a folosit metoda fluxului
financiar actualizat, în conformitate cu standardele acceptate
pe plan internaţional. Pentru
calculul indicatorilor de performanţă, fluxul financiar actualizat
include şi valoarea investiţiei.
Criteriile (metodele) de evaluare a
performanţelor proiectului sunt:
Venitul net actualizat (VNA);
Rata internă de rentabilitate (RIR);
Termenul brut de recuperare a investiţiei (TRB).
Venitul net actualizat (VNA) se calculează pe baza fluxului financiar anual (At), care ia
în considerare cheltuielile de
investiţii, cheltuielile de funcţionare şi veniturile. Fluxurile
anuale
viitoare, generate de investiţie,
sunt actualizate la momentul de punere în funcţiune (PIF) a noilor
instalaţii. Viabilitatea proiectului
este stabilită în cazul în care VNA, calculat pe întreaga
perioadă de analiză (t), este
pozitiv pentru o rată de actualizare (a) considerată. Relaţia
pentru
estimarea VNA este:
Σ=
+
=
n
t
t
t
a
VNA A
1 (1 )
Rata internă de rentabilitate (RIR) se bazează, de asemenea, pe
fluxul de numerar
actualizat şi reprezintă acea
rată de ”actualizare” pentru care VNA devine zero. Acesta este un
indicator asupra ratei maxime a dobânzii
la care se pot efectua împrumuturi pentru a finanţa
investiţia de capital. Relaţia
de calcul pentru determinarea RIR este:
0
1 (1 )
=
+ Σ=
n
t
t
t
RIR
A
Proiectul se acceptă în cazul în care
RIR > a.
Termenul brut de recuperare a
investiţiei (TRB),
care se defineşte ca raportul dintre
investiţie şi diferenţa dintre
încasări şi cheltuieli.
Criteriul de acceptabilitate este ca
perioada de recuperare să fie inferioară duratei normate
de utilizare. Această perioadă
corespunde momentului în care venitul net actualizat cumulat
devine zero:
Inc Ch
TRB I
−
=
Unde: I – investiţia;
Inc – încasările;
Ch – cheltuielile.
Analiza economică, exprimată
prin calculul criteriilor Venit Net Actualizat, Rată Internă
de Actualizare şi Termen Brut de
recuperare a investiţiei oferă rezultatele prezentate în tabelele
8.2.
Tabelul 8.2. Valorile criteriilor economice pentru cele
trei variante analizate
Nr Proiecte VNA
(mil. Euro)
RIR
%
TRB
(ani)
1 Varianta producere centralizată 6,96 13 6,97
2.1 Varianta producere semidescentralizată (TG)
-0,82 10 8,69
2.2 Varianta producere semidescentralizată (MAI)
-6,77 8 9,87
3 Varianta producere descentralizată -0,17 10
8,61
Rezultatele prezentate în tabelul 11.2.
demonstrează că proiectele de reabilitare a
sistemului centralizat de alimentare cu
căldură din Municipiul Târgovişte reprezintă o
investiţie
fezabilă în varianta de producere
centralizată, cu un VNA de 6,96 mil. Euro şi un TRB de
6,97 ani, ţinând cont de ipotezele
discutate mai sus.
Proiectul de introducere a centralelor
termice de apartament pare să fie comparabil din
punct de vedere economic cu varianta
semidescentralizată cu turbine cu gaze analizat. Pentru o
analiză corectă, la
investiţia aferentă centralelor termice a fost adăugată
investiţia în reţeaua de
gaze, care nu este dimensionată
să poată asigura necesarul de combustibil pentru încălzirea
întregului oraş printr-o astfel de
soluţie.
După cum s-a afirmat mai sus,
rezultatele economice pot fi modificate, în condiţiile în
care se face o analiză foarte
detaliată privind perioada de implementare a proiectelor. Pentru
echilibrarea acestui efect, care duce la
diminuarea performanţelor economice, a fost ales un tarif
de valorificare a energiei electrice
produse de centrală foarte ridicat (adică orice cantitate de
căldură care nu se mai produce
în cogenerare va duce la pierderea unei sume importante de bani
echivalentă cantităţii
aferente de energie electrică ce nu se mai produce). De asemenea, nu a
fost
luată în calcul reducerea
cheltuielilor fixe produsă de funcţionarea în condiţii optime
tehnic a
sistemului reabilitat. Pentru cazul
centralelor de apartament nu a fost luată în calcul investiţia de
înlocuire a echipamentelor pe durata de
viaţă. Este evident că o centrală de apartament este mult
mai puţin fiabilă decât un
echipament industrial, aşadar necesită înlocuirea sa la un interval
de timp mult mai scurt de 20 de ani. Ca urmare, Consultantul estimează că valorile obţinute
pentru
calculul economic sunt destul de aproape
de realitate, în ipotezele prezentate.
În urma analizei economice se pot trage
următoarele concluzii:
variantele producerii semidescentralizate
cu turbine cu gaze şi cu motoare cu ardere
internă, conduc la indicatori
economici negativi datorită investiţiei mari în reabilitarea
reţelei termice;
chiar daca soluţia cu centrale
murale conduce la indicatori economici mai ridicaţi decât
soluţiile producerii
semidescentralizate, această soluţie este foarte greu de realizat în
practică;
varianta producerii centralizate este
singura variantă care ne conduce la indicatori
economici pozitivi, aceasta este singura
variantă fezabilă;
ca soluţie optimă din toate
punctele de vedere este soluţia cu centrală unică şi
reabilitarea
reţelelor
termice.
9. CONCLUZII PRIVIND STRATEGIA DE
ALIMENTARE
CENTRALIZATĂ CU CĂLDURĂ A
MUNICIPIULUI TÂRGOVIŞTE
Strategia de alimentare cu
căldură din sistem cetralizat a Municipiului Târgovişte a fost
realizată în concordanţă cu
cererile Programului „Termoficare 2006-2009. Calitate şi Eficienţă”
derulat de Guvernul României prin Unitatea
de Management a Proiectului aparţinând
Ministerului Administraţiei şi
Internelor.
În prezent, alimentarea cu
căldură a consumatorilor conectaţi la sistemul centralizat se
face printr-o reţea de termoficare
construită la nivelul anilor 60-70. Transportul energiei termice
produse de CET se realizează printr-o
reţea primară în lungime de aproximativ
Distribuţia căldurii se
realizează prin intermediul punctelor termice şi a reţelei
secundare, care
are o lungime de
Existenţa legăturilor
amplasamentului actual constituie un avantaj cert al CET Târgovişte
Sud în raport cu orice eventuală
nouă sursă, de tip CET medie sau mare, care ar putea fi
construită pe un nou amplasament. Cel mai mare avantaj al C.E.T.
Târgovişte Sud este că
majoritatea echipamentelor de cogenerare
au fost puse în funcţiune la sfârşitul anului 2006.
Pierderile totale de căldură pe
reţeaua de conducte pentru transportul apei fierbinţi, au
fost calculate pornind de la geometria
reţelei (lungimi de conducte şi diametre), parametrii
termici pe conductele de tur şi retur
(ttur şi tretur), pozarea conductelor (subterane sau aeriene) şi
starea termică a izolaţiei.
Pierderile procentuale sunt mai mari decât cele de proiect ale unei
reţele primare cu izolaţie în
stare bună (≈2%), şi decât cele acceptate, prin metodologia
A.N.R.E., în reţeaua de transport
(≈4%). Pierderile cantitative de căldură depind în foarte
mică
măsură de puterea termică
livrată prin reţea. Ca urmare, aceleaşi pierderi, în valoare absolută, se
vor raporta la o putere termică
livrată “la gardul CET” mai mică, mărind pierderile procentuale
şi
reducând randamentul de transport.
Ţinând seama şi de vechimea
reţelei, respectiv de starea actuală a izolaţiei, putem
considera că procentul de pierderi
este mare, ceea ce conduce la concluzia că reţeaua trebuie
modernizată. De altfel, C.E.T.
Târgovişte Sud a şi început un program de modernizare al acestei
reţele.
Din analizele efectuate în lucrare, a
rezultat că activitatea de distribuţie a energiei termice
în Municipiul Târgovişte se
realizează cu pierderi importante. În ciuda diminuării sarcinii
termice tranzitate, nu s-au înregistrat
creşteri ale pierderilor relative în luni echivalente din ani
diferiţi de analiză. Datele
prezentate au oferit imaginea unui potenţial foarte mare de reducere a
acestor pierderi prin investiţii care
se pot focaliza asupra părţii de distribuţie a energiei termice.
Soluţiile propuse pentru reabilitarea
sistemului de alimentare centralizată cu energie
termică au fost:
- varianta de producere centralizată
cu păstrarea sursei şi modernizarea reţelei de transport
şi distribuţie;
- varianta de producere
semidescentralizată cu modernizarea reţelei de transport şi
distribuţie, şi investiţia
într-o reţea de gaze până la centralele zonale;
- varianta de producere
descentralizată, şi investiţia într-o reţea de gaze
până la
consumatori.
Valorile de investiţii au fost
calculate pe baza indicatorilor din literatura de specialitate şi
pe baza experienţei dobândite în
lucrările de reabilitare deja realizate la nivelul Municipiului
Târgovişte.
Sursele de capital pentru acoperirea
necesarului investiţional pot fi autohtone sau/şi
externe. Cele autohtone ar putea cuprinde:
- programe promovate la nivel
naţional: Programul Termoficare 2006-2009 Calitate şi
Eficienţă este destinat
finanţării unei părţi din investiţia necesară
reabilitării sistemelor de
alimentare centralizată cu energie
termică.
- alocaţiile bugetare. Aceste
alocaţii pot fi doar parţiale. Sunt foarte utile dacă se pune
problema unor garanţii care iau în
considerare astfel de alocaţii, respectiv participaţii ale
statului. Chiar şi pentru o astfel de
finanţare, rentabilizarea Distribuitorului de Energie
Termică este absolut necesară.
- autofinanţarea, inclusiv print-o
formă directă sau indirectă de listare a valorii de
piaţă a
Sistemului de producere, transport şi
distribuţie implicat în proiect.
- piaţa internă de capital
(corporate bonds),
- parteneriatul public-privat si creditele
interne.
Cele externe ar putea cuprinde:
- fonduri strucurale şi de coeziune;
- credite directe obţinute de la
bănci de dezvoltare sau de investiţii;
- finanţare de proiect, cel
puţin unul din finanţatorii proiectului fiind o entitate privată
străină.
O concluzie a analizei economice a fost
faptul că, dacă nu se va realiza o creştere a
consumului util de energie termică în
apartamente, destinat creşterii confortului, numai una
dintre soluţiile analizate
prezintă valori ale indicatorilor economici care să permită
realizarea
unui proiect fezabil, aceasta fiind
varianta producerii centralizate cu un VNA de 6,96 mil. Euro,
un RIR de 13 % şi un TRB de 6,97 ani.
În urma analizei economice se pot trage
următoarele concluzii:
variantele producerii semidescentralizate
cu turbine cu gaze şi cu motoare cu ardere
internă, conduc la indicatori
economici negativi datorită investiţiei mari în reabilitarea
reţelei termice;
chiar daca soluţia cu centrale
murale conduce la indicatori economici mai ridicaţi decât
soluţiile producerii
semidescentralizate, această soluţie este foarte greu de realizat în
practică;
varianta producerii centralizate este
singura variantă care ne conduce la indicatori
economici pozitivi, aceasta este singura
variantă fezabilă;
ca soluţie optimă din toate
punctele de vedere este soluţia cu centrală unică şi
reabilitarea
reţelelor termice.
Rolul Administraţiei Locale în
implementarea proiectului de reabilitare a sistemului
centralizat de alimentare cu energie
termică este determinant. Cele mai importante măsuri care
trebuie luate în acest sens sunt:
- organizarea unei Unităţi de
Management Local a proiectului de reabilitare a sistemului de
producere, transport şi
distribuţie a energiei termice din Municipiul Târgovişte;
- asigurarea derulării în bune
condiţii a tuturor etapelor premergătoare derulării efective a
investiţiei prevăzute în
programul de reabilitare: realizarea studiilor de fezabilitate, a
proiectelor tehnice, acordarea tuturor
avizelor necesare demarării lucrărilor;
- agenţia locală pentru ocuparea
forţelor de muncă va derula un program special destinat
concentrării forţei de
muncă, în cazul în care se va dovedi că resursele umane angajate în
prezent în zona Târgovişte sunt
insuficiente pentru întregul volum de muncă aferent
proiectului;
- încurajarea creşterii consumului
util de energie termică în vederea asigurării confortului
la standarde europene; realizarea de
Campanii de Informare privind efectele benefice ale
creşterii confortului în
locuinţe asupra sănătăţii, cu reduceri ale
cheltuielilor alocate
medicamentelor.
- implementarea unei politici de tarifare
binomială, care să asigure un flux de bani către
rambursarea sumelor care au fost alocate
pentru reabilitarea sistemului.
- asigurarea unei politici sociale
capabile să reprezinte un instrument de folos celor care au
nevoie de sprijin.
- comunicarea permanente cu beneficiarii
finali, pentru obţinerea sprijinului populaţiei în
derularea
fără probleme a planurilor stabilite prin prezenta Strategie.
10. MĂSURI POLITICE, ADMINISTRATIVE
ŞI DE REGLEMENTARE
SPECIFICĂ PENTRU SUSŢINEREA
PROGRAMULUI STRATEGIC
PROPUS
Proiectul de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie
termică a consumatorilor din
Municipiul Târgovişte reprezintă o investiţie deosebit de
complexă,
cu un puternic impact social asupra
locuitorilor oraşului. Utilizarea unor fonduri însemnate
pentru activitatea
investiţională conduce implicit la o responsabilizare
corespunzătoare a tuturor
instituţiilor şi factorilor ce
participă în mod direct sau colateral la această activitate.
O primă măsură deosebit de
importantă care revine Administraţiei Locale este
organizarea unei Unităţi de
Management Local a proiectului de reabilitare a sistemului de
transport şi distribuţie a
energiei termice din Municipiul Târgovişte.
A doua măsură foarte
importantă este asigurarea derulării în bune condiţii a tuturor
etapelor premergătoare derulării
efective a investiţiei prevăzute în programul de reabilitare:
realizarea studiilor de fezabilitate, a
proiectelor tehnice, acordarea tuturor avizelor necesare
demarării lucrărilor.
Realizarea programului de reabilitare a
sistemului de alimentare centralizată cu energie
termică în intervalul de timp
prevăzut de strategie va necesită concentrarea unei forţe de
muncă
deosebit de numeroase. Se recomandă
ca Agenţia locală pentru ocuparea forţelor de muncă să
deruleze un program special destinat
acestei acţiuni, în cazul în care se va dovedi că resursele
umane angajate în prezent în zona
Târgovişte sunt insuficiente pentru întregul volum de muncă
aferent proiectului.
Este deosebit de important ca
administraţia locală să încurajeze creşterea consumului
util
de energie termică în vederea
asigurării confortului la standarde europene. Aceasta se va
suprapune peste creşterea
aşteptată a nivelului de trai a locuitorilor din Municipiul
Târgovişte, în
anii ce vor urma aderării
Informare privind efectele benefice ale
creşterii confortului în locuinţe asupra
sănătăţii, cu
reduceri ale cheltuielilor alocate
medicamentelor.
Un alt factor pentru care
administraţia locală va purta o mare răspundere îl
reprezintă
politica de tarifare a energiei termice.
Este indicat să se încerce implementarea unei politici de
tarifare binomială, care să
asigure un flux de bani către rambursarea sumelor care au fost alocate
pentru reabilitarea sistemului.
Există certitudinea faptului că,
în timp, facturile la energia termică vor creşte. Fie că
sistemul va rămâne în forma
prezentă, fie că va fi reabilitat, facturile pe care consumatorii
trebuie să le plătească vor
depăşi nivelul celor de azi. Fără îndoială, o parte
din actualii
consumatori nu vor putea suporta
această creştere. Se
speră ca, în contextul creşterii nivelului de
trai, acest segment să fie cât mai
redus. Este de datoria autorităţilor locale să asigure o
politică
socială capabilă să
reprezinte un instrument de folos celor care au nevoie de sprijin.
Energia termică reprezintă una
dintre cele mai importante componente în pachetul de
ajutor social pe care o familie nevoiaşă trebuie să-l primească.
|
|
Inapoi |